Asociația culturală ”Gheorghe Crișan 1732-1785”

Asociatia “Gheorghe Crisan, 1732-1785” a luat fiinta în data de 1.04.2014, la initiativa ing. Magdalina Nistor, care este în prezent si presedintele asociatiei, din dorinta de a putea realiza activitati prin care sa fie omagiate personalitartile locale dar si cele nationale, activitati care sa valorifice si sa revitalizeze obiceiurile si traditiile zonei si de asemenea cele prin care sa fie promovate valorile culturale, istorice si peisagistice ale comunei Ribita si ale Tarii Zarandului.
Asociatia are sediul în satul Crisan, comuna Ribita si numara în prezent 16 membri.
Asociatia este persoana juridica de drept privat, româna, neguvernamentala, fara scop patrimonial, apolitica si s–a constituit conform legilor în vigoare.

Scopul si obiectivele asociatiei au fost trecute în STATUT si se prezinta astfel:

Scopul asociatiei:
1. Constientizarea culturii, a educatiei si a scolii drept parte componenta a vietii noastre;
2. Promovarea culturii sub toate aspectele sale, pentru ca oamenii sa-si întoarca iar privirea catre bunatate, catre bun simt, catre semeni;
3. Promovarea valorilor sociale;
4. Promovarea respectarii demnitatii umane si a drepturilor universale ale omului,eliminarea tutror formelor de discriminare culturala, etnica, lingvistica, religioasa, rasiala sau sexuala;
5. Angajarea si participarea tinerilor în proiecte ce vizeaza activitati cu cararcter profesional, cultural si de angajare civica;
6. Ridicarea nivelului de cunostinte pe plan cultural, social si uman al tinerilor din tara si din strainatate; Participarea în numar cât mai mare a tinerilor la manifestarile culturale ce vor avea loc, atât în calitate de participanti, cât si de public;
7. Oferirea de servicii sociale;

Obiectivele asociației

1. Promovarea monumentelor istorice si culturale;
2. Promovarea valorilor locale-personalitati care au influentat cursul istoriei, culturiii, prin diverse manifestari si publicatii;
3. Obtinerea de fonduri în vederea realizarii de monografii ale localitatilor sau alte publicatii, studii, articole pentru promovarea zonelor mai putin cunoscute;
4. Sustinerea tuturor manifestarilor care au legatura cu obiceiurile si traditiile satului românesc;
5. Initerea de proiecte de promovare si sustinere a potentialului turistic românesc;
6. Organizarea de actiuni caritabile pentru colectarea de fonduri în vederea realizarii scopului si obiectivelor asociatiei;
7. Consilierea si initierea de proiecte pentru populatia de etnie roma, precum si alte medii defavorizate în vederea integrarii si a accesului la educatie, cultura, scoala, traditii;
8. Realizarea de parteneriate si proiecte cu institutii ale administratiei locale, judetene, centrale pentru atingerea scopului propus;
9. Organizarea de spectacole având drept tematica obiceiurile si traditiile poporului român.
10. Elaborarea de proiecte de identificare a siturilor arheologice care au nevoie de conservare si protejare si promovarea acestora.
11. Promovarea si sustinerea dezvotarii durabile a comunitatii locale rurale, cu accent pe promovarea istoriei locale, protectia mediului si utilizarea resurselor regenerabile;
12. Realizarea continua de programe pentru dezvoltarea comunitatii;
13. Îmbunatatirea calitatii vietii prin stimularea dezvoltarii locale endogene, diversificarea activitatilor economice si a prestarilor de servicii din mediul rural;
14. Promovarea educatiei de toate tipurile pentru grupuri tinta din mediul rural;
15. Servicii sociale destinate persoanelor aflate în dificultate;
16. Cercetari si studii sociale cu scopul cresterii calitatii serviciilor sociale si al necesitatii educatiei continue;
17. Organizarea de conferinte, seminarii cursuri, simpozioane, etc. pe teme specifice domeniilor de activitate, dar si solicitate de interesul comunitar;
18. Dezvoltarea unor programe de educatie nonformala pentru diverse grupuri tinta;
19. Promovarea educatiei ecologice si al comportamentului preventiv;
20. Înfiintarea de societati comerciale ale caror dividente sa se foloseasca obligatoriu la realizarea scopului principal al asociatiei;
21. Atragerea de finantari locale, nationale, europene si internationale.

Consilul de Conducere al asociatiei lanseaza invitatia de a deveni membru al acestei asociatii, tuturor celor interesati în promovarea istoriei, culturii si traditiilor locale.

De asemenea, pentru sprijinirea activitatilor asociatiei se pot face sponsorizari sau donatii.

Activitatile organizate de catre asociatie în colaborare cu institutiile comunei Ribita, au fost urmatoarele:

• Iulie, 2014 –Tabara de pictura
• August, 2014 – Nedeie la Dumbrava de Jos
• Octombrie, 2014 – “Omagiu lui Crisan”
• Decembrie, 2014 – Festivalul-Concurs de Colinde “Praznic luminos”, ed. a VII-a
• Aprilie, 2015 – Concursul de batut toaca “Ruga spre cer”, ed. a III-a
• Mai, 2015 – Ziua Eroilor
• Septembrie, 2015 – Nedeie la Dumbrava de Jos, ed. a XI/a
• Octombrie, 2015 – Simpozion “Crisan, eroul nostru”
• Octombrie 2015 – Manifestarea comemorativa “Omagiu lui Crisan”, ed. a XXXVIII/a
• Decembrie, 2015 –Hramul Bisericii Ribita
• Decembrie, 2015 – Festivalul-Concurs de Colinde “Praznic luminos”, ed. a VIII-a

Descrierea modului în care s-au desfasurat cele mai importante dintre activitatile noastre:

Iulie, 2014 –Tabara de creatie, ed. a IV-a

Activitatea „Tabara de creatie”, 2014, editia a IV-a s-a desfasurat în perioada 14-19 iulie 2014, având o durata de sase zile, fiind initiata de Sc. Gimnaziala „Pr. Iosif Comsa” Ribita, Parohia Ortodoxa Ribita si Biblioteca Comunala Ribita, având ca si colaboratori Asociatia „Gheorghe Crisan 1732-1785”, Primaria Comunei Ribita, Manastirea Ortodoxa Crisan, Episcopia Devei si Hunedoarei, Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara, scolile din zona, parintii copiilor.
În tabara au participat un numar de 18 elevi din 7 scoli, plus doua eleve ca voluntari care au sprijinit profesorii coordonatori la realizarea activitatilor propuse.
Cazarea si masa elevilor s-a facut la Manastirea Crisan, iar activitatile de pictura pe sticla , încondeierea oualor, etc, s-au desfasurat în salile de clasa ale Sc. Gimnaziale „Pr. Iosif Comsa” Ribita. Activitatile s-au desfasurat în mare masura conform tabelului cu „Planificarea activitatilor” anexat proiectului de parteneriat.
De luni pâna vineri, elevii au desfasurat între orele 9-13 activitati de pictura pe sticla, pictura pe piatra, încondeierea oualor, sub supravegherea si îndrumarea bibliotecarului Dusan Monica, a pr. paroh Dinis Ioan si a doamnei dir.Clej Ramona. Dupaamiezile au fost dedicate drumetiilor la obiectivele turistice din comuna sau pe dealurile din jur, jocurilor distractive, activitatilor sportive, vizitei la mesterul popular Mates Petru din Dumbrava de Sus. Seara si dimineata copiii au avut un program de rugaciune si discutii duhovnicesti, sub îndrumarea pr. paroh Dinis Ioan si a calugarului Nifon.
În saptamâna de tabara elevii participanti au realizat în jur de 40 de icoane pe sticla, picturi pe piatra, desene si oua încondeiate. Au dobândit cunostinte legate atât de tenica picturii pe sticla, încondeierii oualor, cat si cunostinte de istorie si geografie locala, cunostinte religioase dar si despre mestesugurile si traditiile zonei.
Tabara s-a finalizat cu o expozitie cu lucrarile copiilor si un bilant al activitatilor din saptamâna 14-19 iulie 2014, în trapeza Manastirii Crisan.
Asociatia „Gheorghe Crisan” s-a implicat în acesta activitate, sustinând finaciar desfasurarea ei în bune conditii.

Septembrie, 2015 – Nedeia de la Dumbrava de Jos

Sub titlul de ”Nedeie la Dumbrava de Jos”, editia a XI-a, în perioada 5-6 septembrie 2015, s-au desfasurat în comuna Ribita o serie de activitati cu caracter sportiv si cultural-artistic.
Astfel, sâmbata 5 septembrie 2015 pe terenul de fotbal din satul Ribita a avut loc a II-a editie a activitatii cu titlul ”Fotbal la timpul trecut”
Acest eveniment a reunit pe gazonul de la Ribita jucatori de fotbal de la echipele Corvinul Hunedoara, Aurul brad si Recolta Ribita.
Si-au reamintit cu drag de vremurile de altadata, dar si-au demonstrat si maiestria într-ale fotbalului, confruntându-se cu omologii lor de la echipa din Ribita, urmatorii fotbalisti: Rudisuli, Gavrila, Vacaru, Filipas, Tântareanu, Polverea, Gomoi, Mihaila, Micu, Gorcea, Adam si Dadu.
Fost jucator la echipa de fotbal ”Aurul” Brad la care a îmbracat de-a lungul timpului de peste 150 de ori tricoul, Faur Ioan, primarul comunei Ribita, a jucat de aceasta data alaturi de ribiteni.
Zilele de sarbatoare de la Ribita au continuat în data de 6 septembrie cu ”Hora de la Dumbrava de Jos”. La aceasta sarbatoare au venit pentru a petrece, a juca si a se bucura, locuitori din toate satele comunei Ribita, dar si din împrejurimi.
Solistii Nicoleta Voica si Bogdan Firu acompaniati de formatia Banat Expres, au încântat asistenta cu interpretarea unor cântece celebre din repertoriul propriu.
Cu aceasta ocazie a fost inaugurat si Caminul Cultural de la Dumbrava de Jos.
Activitatile cultural-sportive care s-au desfasurat pe parcursul acestor doua zile au fost sustinute financiar de catre adociatia noastra.

Octombrie, 2015 -”Omagiul lui Crisan”, a XXXVIII-a editie

În zilele de 10 si 11 octombrie 2015, în satul Crisan din comuna Ribita s-au desfasurat o serie de manifestari cultural-artistice menite sa aduca în atensia opiniei publice eroii neamului nostru, jertfa lor, dar mai ales a aceluia care s-a nascut în satul Crisan si a fost unul dintre cei trei conducatori ai Rascoalei de la 1784.
Sub titlul ”Omagiu lui Crisan” , s-au desfasurat urmatoarele activitasi:
Sâmbata, 10 octombrie 2015, la Caminul Cultural Crisan a avut loc un simpozion cu titlul ”Eroul nostru, Crisan”, simpozion organizat de Asociatia ”Gheorghe Crisan” în colaborare cu Primaria Comunei Ribita. Au vorbit despre eroul Crisan, Magdalina Nistor, presedintele asociatiei, Stoica Nicolae si alti paticipanti la simpozion. A fost organizata de asemenea, o expozitie de carte având ca tema Rascoala de la 1784.
De la orele 16, la terenul de fotbal de la Crisan s-au desfasurat întreceri sportive.
Duminica, 11 octombrie 2015, manifestarea de la Casa Memoriala Crisan a început cu depunerea de coroane la bustul eroului Crisan, urmata de o slujba religioasa de pomenire.
Prof. dr. Ioachim Lazar a descris apoi celor prezenti, întreaga desfasurare a Rascoalei de la 1784 si rolul important pe care Crisan l-a avut în declansarea ei, precum si în strategia de lupta adoptata de grupurile de iobagi rasculati.
Domnul primar al comunei Ribita, Faur Ioan, a premiat doua familii din satul Crisan, care în acest an împlinesc 50 de ani de casatorie. De asemenea, a înmânat diplome de excelenta membrilor Consilului Local Ribita, multumindu-le pentru întreaga activitate si pentru sprijinul acordat de-a lungul mandatelor sale.
Elevii scolii Primare ”Vlaicu Bârna” din Crisan si ai Scolii Gimnaziale Pr. Iosif Comsa” din Ribita au prezentat un reusit program artistic cu tema national-patriotica. Versurile recitate de copii si cântecele lor patriotice au încântat asistenta.
Manifestarea s-a încheiat în curtea Caminului Cultural Crisan, unde Ansamblul Artistic Profesionist ”Crisana”, condus de directorul Leontin Ciucur, a prezentat un spectacol folcloric de exceptie în fata unui public entuziast.
Asociatia „Gheorghe Crisan 1732-1785” a sustinut financiar si s-a implicat în buna organizare si desfasurare a acestei manifestatii.

Decembrie, 2015 –Festivalul de Colinde „Praznic luminos”

Sc. Gimnaziala „Pr. Iosif Comsa” Ribita, în colaborare cu Primaria Comunei Ribita, Asociatia „Gheorghe Crisan”, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Traditiilor Populare, Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara, Biblioteca Comunala Ribita, Caminul Cultural Ribita, Parohia Ortodoxa Ribita a organizat în data de 19. 12. 2014, a VII-a editie a Festivalului –Concurs de Colinde „Praznic luminos”, festival care se defasoara pe doua sectiuni: „colinde” si „pictura pe sticla”.
În acest an la sectiunea „colinde” au participat 12 grupuri de elevi de la 12 scoli din judetul Hunedoara si Arad, iar la sectiunea „pictura pe sticla” un numar de 28 elevi, conform tabelelor anexate prezentului raport.
Concursul s-a desfasurat dupa regulamentul stabilit de catre organizatori si anexat Raportului, alaturi de Proiectul festivalului. Juriul a avut urmatoarea componenta:
Holhos Viorel- inspector în cadrul Inspectoratului Scolar HD
Brândusa Gheza –Palatul Copiilor Deva
Mihu Elena – prof. Colegiul Pedagocic „Regina Maria” Deva
Leucian Bianca – jurnalist (redactor „Zarandul”)
Bercea Mihaela – artist plastic iconar
Faur Ioan – primarul comunei Ribita (membru onorific)
Concursul de colinde s-a desfasurat la Caminul Cultural Ribita, iar elevii înscrisi la pictura au realizat câte o icoana pe sticla cu tema Nasterea lui Iisus sau Fecioara cu pruncul, într-o sala a Sc. Gimn. „Pr. Iosif Comsa” Ribita.
În afara concursului, pe scena au mai evoluat grupuri de colindatori ai Sc. Gimnaziale Ribita, grupul de copii cu Craii, grupul feciorilor de la Ribita si grupul de colindatori al Parohiei Ortodoxe Ribita, condus de pr. Dinis Ioan.
Pe parcursul activitatii s-a desfasurat si o tombola cu 30 de premii.
Toate grupurile de colindatori si elevii participanti au primit diplome si premii în bani.
Prin acordarea premiilor în bani s-a urmarit o crestere a interesului, a seriozitatii, a responsabilitatii dar si a motivatiei, pentru participantii la concurs. Într-adevar, cu fiecare noua editie se poate observa o crestere valorica atat în ceea ce priveste interpretarea, costumatia, autenticitatea, cât si prezenta scenica, a grupurilor concurente.
Festivalul nostru urmareste sa aduca mai aproape de sufletul fiecaruia spiritul Craciunului, sa revigoreze si sa perpetueze valorosul obicei românesc al colindatului, sa ajute la pastrarea traditiilor si obiceiurilor de Craciun, a costumului popular, a repertoriului valoros de colinde traditionale existent în zona, sa sensibilizeze atât elevii cât si profesorii sau parintii cu privire la traditiile noastre.
Rezultatele obtinute la acest festival, ne îndreptatesc sa credem, noi, organizatorii, ca ne-am atins obiectivele stabilite.

Acestea au fost cele mai importante activitati ale noastre, desfasurate atât în 2014, cât si în 2015, cu mici diferente de organizare sau de participare.(Ex. solisti si ansambluri diferite în anii 2014/2015 la „Nedeia de la Dumbrava” si „Omagiul lui Crisan”, grupuri diferite de colindatori la Festivalul „Praznic luminos”).

Cultura locală

ARHITECTURA LOCALĂ

Arhitectura veche era cea comuna Muntilor Apuseni, materialul de constructie dominant era lemnul, iar casele erau construite din birne dispuse in cununi orizontale, imbinate la capete in cheotori. Asezarile erau fie de tip risipit, cu suri si colibe raspindite pe inaltimi, fie de tip rasfirat, de-a lungul drumurilor ce merg paralel cu albia vailor.

O gospodarie traditionala era formata din casa, sura si anexe. Constructiile aveau fundatii inalte din piatra. Acoperisurile erau tuguiate, initial din paie, apoi din sindrila, pentru ca mai tirziu sa apara tigla si tabla.
Mai ales la suri, proportia intre peretii constructiei si acoperis era de 1/3. Casa a evoluat de la cea monocelulara la cea cu camara, iar ulterior la casa cu doua camere (casa de locuit si casa “frumoasa” care este inzestrata cu cele mai valoroase piese de mobilier, tesaturi, ceramica, icoane pictate). Atit casa cu camara cit si cea cu doua camere au pivnita la subsol si uneori chiar si o camera folosita ca bucatarie. Toate casele aveau tirnat, cu stilpi si arcade. De remarcat este faptul ca tirnatul (pridvorul ) inconjura casa pe 2-3 parti, iar uneori era prelungit in partea din fata a casei, pe stilpi de piatra formind ’’filigoria’’ (4x4m), locul unde in perioada de vara se lua masa si se adunau membrii familiei. Multe gospodarii aveau si o bucatarie de vara, o constructie mica, folosita in perioada calda a anului. Lipit de bucataria de vara era construit cuptorul pentu paine.

• In comuna mai exista si astazi gospodarii traditionale in satele Ribita, Ribiciora, Crisan, Dumbrava de Jos si Dumbrava de Sus.
• Casele mai noi sunt multe cu etaj, cu mai multe camere, iar ca materiale de constuctie, pe linga lemn se foloseste caramida si alte materiale prefabricate.

Un adevarat monument arhitectonic gospodaresc il constituie sura poligonala pe care inca o gasim in satul Dumbrava de Sus, o constructie specifica Muntilor Apuseni. Din punct de vedere morfologic, este remarcabila asemanarea planului surii poligonale cu cel al vechilor biserici de lemn.

PORTUL POPULAR

Costumul femeiesc

Pe cap femeile poarta un batic ’’ciscaneu’’ care se leaga sub barbie sau la spate. La aproximativ zece ani de la casatorie, baticul se lega la spate, “sub conci” ( cocul de par). Toate femeile purtau parul lung si impletit in cozi. Fetele, inainte de casatorie purtau cozile pe spate sau in fata, legate cu funda, dupa casatorie parul fiind legat in conci, la spate.
Camașa din pânză albă este strisa la git, avind cusaturi decorative pe umeri, cusaturi ce coboara in linii paralele pina la manseta care este larga, nestrinsa la incheietura miinii. Pe piept cusaturile sunt dispuse de asemenea in linii paralele, mai subtiri sau mai late, ce coboara pina in talie.
Pieptarul (cojocelul) este din catifea neagra sau stofa neagra de lina, decorat cu fir auriu, argintiu sau matase neagra.
Poalele erau din pinza alba in general fara cusaturi, doar cu o mica broderie pe margine, sau cu colti mici facuti cu croseta.
Peste poale, in fata si in spate se purtau doua oprege (catrinte), confectionate din lina neagra, decorate cu fir auriu si negru.
La brâu, fetele se legau cu o cingatoare facuta in razboi in culorile tricolorului si obisnuiau sa-si mai atirne o batista brodata cu alb si cu dantela pe margine, numita’’ciscaneut’’. Pe timpul iernii femeile purtau laibar din stofa din lina, sau chiar fusta larga din aceeasi stofa neagra. In zilele de sarbatoare camasile purtate de femei erau realizate din pinza cea mai fina, cusuta cu motive decorative stilizate si geometrice.

Costumul barbatesc

Pe cap barbatii purtau palarie vara sau caciula iarna.
Camasa si pantalonii erau din pinza de in sau cinepa. Pantalonii erau largi, peste camasa se purta un chimir lat din piele, cu ornamentatii tot din piele. Pe camasile barbatesti modelul decorativ este cusut in jurul gitului, a minecii si pe poale, ornamentatia constind intr-o insiruire de frunze de fag, cusute cu ata neagra.
Barbatii purtau si câte un pieptar de culoare neagră, din stofa. Iarna barbatii purtau pieptar din blana de miel, peste care imbracau laibarul de lina.
In locul pantalonilor din pinza se imbracau cu cioareci din lina, tesuti de femei in razboi.
Incaltamintea de bază a tuturor locuitorilor era odinioara opinca din piele sau de cauciuc. Peste obielele din lina erau strinse curelele din piele. Mai tirziu, opincile vor fi inlocuite cu bocanci si pantofi.

Primaria comunei Ribita a amenajat un muzeu al artei traditionale locale, care prezinta o gospodarie taraneasca. Muzeul este numit “Lada de zestre”.

Creatori populari din comuna Ribita

Tesatoare – covoare tesute in 2 si 4 ite, cu motive geometrice si florale
– Dusan Viorica, Iancu Maria si Nita Ileana (Ribita ), Avram Lucretia, Avram Marioara, Doti Minerva, Lup Mariana si Lupea Victoria (Crisan)

• Prelucrarea artistica a lemnului
– Popovici Constantin (Crisan), Lupea Ioan, Iusco Stefan si Nita Virgil (Ribita)

• Cusaturi
– Stanciu Lucretia, Stefan Viorica si Indries Viorica (Ribita )

• Intrumente populare
– Mates Petru (Dumbrava de Sus ) – fluiere din cires, rachita, prun, frasin si alun.

• Impletituri din nuiele
– Avram Nicolae (Crisan ) – cosuri din nuiele de salcie

• Arta plastica naiva
– Dusan Monica (Ribita ) – picteaza pe piatra de riu icoane sau peisaje, de asemenea incondeiaza oua.

Tradiții și obiceiuri

TRADITII SI OBICEIURI DE SARBATORI

Comuna Ribita face parte din zona etnografica a Tarii Zarandului, zona care cuprinde satele de pe Valea Crisului Alb, cuprinsa intre Muntii Bihor si Codru Moma la nord si Muntii Zarandului si cei Metaliferi la sud. Locuitorii satelor din aceasta zona, de la izvoarele Crisului Alb si până spre Gurahont si Halmagiu, sunt cunoscuti cu numele de « moți crișeni »

SARBATOARE LOCALA « Omagiu lui Crisan »
Este cea mai cunoscuta manifestare cultural-artistica din comuna.Se organizeaza in fiecare an la Casa memoriala Crisan, in a doua parte a lunii octombrie. Are loc o ceremonie religioasa si se depun coroane si jerbe de flori la Monumentul lui Crisan, din fata Casei memoriale. Este vizitata Casa memoriala, dupa care pe platoul din curtea Casei are loc o evocare a evenimentelor de la 1784 si a personalitatii lui Crisan, iar in incheiere este prezentat un spectacol artistic.
« Omagiu lui Crisan » este o adevarata sarbatoare de suflet pentru toata Tara Zarandului.

OBICEIURI DE CRACIUN
Dintre obiceiuri, mai bine conservate sunt cele legate de Sarbatoarea Craciunului, cand in toate satele se merge cu colinda. Imediat dupa prinderea “Postului Craciunului”, baietii din satele comunei incep pregatirile pentru marea sarbatoare a Nasterii Domnului. Tinerii isi aleg prin vot secret un “primar mic” si un “primar mare” si stabilesc casa unde vor avea “conacul” pe toata perioada postului. Aici se intilnesc si pregatesc colindele preluate din generatie in generatie. De remarcat existenta unui mare numar de colinde cu tematica in primul rind religioasa dar si laica. Cele religioase se refera la Nasterea Domnului, izgonirea din rai, rastignirea lui Isus, sfirsitul lumii etc. In colindele laice este vorba despre tineri si tinere de virsta casatoriei, despre petitori, pastori, vinatori iscusiti si chiar o varianta a Mioritei.
In satul Ribita exista doua grupuri de colindatori cu “Steaua” (Craii) si cu “Turca”. Grupul cu “Steaua” este compus din tineri cu virste intre 10 –14 ani care colinda in ajunul Craciunului si in ziua de Craciun pe la casele gospodarilor. Grupul de colindatori cu “Turca” este compus din tineri necasatoriti, care colinda pe la case insotiti de un grup de muzicanti si o turca. Dupa ce tinerii colinda, muzicantii incep sa cinte si baietii vor juca toate femeile din casa gospodarului, indiferent de virsta.
Cele doua grupuri de colindatori pornesc in ajunul Craciunului, pe la prinz,la inceput cei cu Steaua, urmati de cei cu Turca. Ei vor colinda la casa preotului si a primarului, dupa care vor incepe de la prima casa din sat. In dimineata de Craciun, cele doua cete de colindatori vor colinda la biserica.
In satul Crisan, pe linga colindatorii cu Steaua si Turca, se merge si cu Viflaimul, iar in celelalte sate ale comunei merg doar colidatorii cu Turca. A doua zi de Craciun, in toate satele comunei are loc balul colindatorilor, la care participa intreaga comunitate.
Colindatorii erau “cinstiti” de catre gospodari, initial cu cirnati, cozonac si tuica, daruri care erau adunate si carate in desagi de catre o persoana numita “iapa”. Astazi in general colindatorii sunt cinstiti cu bani si tuica.

OBICEIURI DE PASTI
Odata cu inceperea Postului Mare, copiii din comuna se organizau pe cringuri si catune si isi instalau prin prunii din gradini cite o toaca, pe care o bateau, cite 2-4 copii rotindu-se in jurul ei. Uneori erau alungati din gradini deoarece se spunea ca aceia care bat toaca au terminat slanina. Tot atunci incepea si jocul cu mingea, denumit “lopta-n bita”. Mingile folosite erau confectionate din cirpe, iar cele mai valoroase din piele, umplute cu par de la vite. Jocul era deosebit de apreciat si se juca in 4, 6 sau 8 persoane, impartite in doua grupe.
Un alt joc apreciat de tineri era cel denumit “tic mala”, la joc participind mai multe perechi formate dintr-o fata si un baiat care se tineau de miini si un baiat fara pereche. Perechile se desprindeau de miini si fugeau pentru a se intilni din nou. Baiatul fara pereche trebuia sa prinda o fata inainte de refacerea perechilor. De regula acest joc se desfasura in curtea bisericii. In fiecare seara de miercuri si vineri se participa la slujba de denii de la biserica. In Joia Mare, piinea si vinul pentu Pasti sunt introduse in altar si sfintite. Painea era facuta de o femeie mai in virsta, vaduva. Vineri seara la biserica se cinta Prohodul. Tinerii se string aici, la biserica, unde se impart in ,,partide’’, fiecare grup la cite o strana. Prohodul va fi cintat cite o strofa, alternativ, de catre cele doua grupuri. Tot in postul de Pasti, baietii isi pregatesc carbid pentru “a trage cu teava”. Pentru noaptea de Inviere se grupeaza pe catune, fiecare “echipa”’de baieti isi instaleaza tabara pe unul din dealurile ce incojoara satul: Dupa Vie, Fata satului, Virful Viii, Virful Taului. Pe toate aceste dealuri sunt instalate, pe un suport de birne, cite 5-7 tevi pentru puscat, fiind amenajata si o coliba pentru adapost in caz de ploaie. Este aprins si un foc mare care va arde toata noaptea de Inviere. Intre echipele de baieti este o adevarata concureta “cine pusca mai mult si mai puternic”. Fetele si femeile au si ele preocuparile lor specifice,ele trebuind sa pregateasca masa speciala pentru ziua de Pasti, cozonacii pentru parastase si ouale impistrite. Astfel in Vinerea Mare, femeile se grupeaza cite doua-trei, isi pregatesc instrumentele pentru impistrit si incep lucrul de dimineata.

Impistrarea oualor
Procedeul impistririi consta in desenarea cu ceara fierbinte a unor modele pe oul fiert, cu instrumentul numit pistia. Modelele sunt geometrce, florale, stele, sori, unelte agricole. Dupa desenare se coloreaza desenul in diverse culori, care se acopera cu ceara, dupa care oul se introduce in culoarea de fond. Dupa ce se usuca, oul este incalzit si ceara stearsa, rezultind oul impistritat.

In ziua de Pasti, in cimitir, fetele ofera oua baietilor, pentru a fi jucate la jocul de a doua zi. Tot in cimitir, in ziua de Pasti, unde se aduna intreaga suflare a satului cu tuica si cozonac, pentru a ridica parastase celor morti, copiii au un joc in legatura cu ouale impistrite. Astfel un baiat tine un ou intre degete, iar altul de la oarecare distanta arunca cu un ban metalic spre ou pentru a-l lovi. Daca banul ramine infipt in ou, cel care da cu banul ia oul, iar daca nu reuseste din trei incercari sa sparga oul, cel care tine oul, ia banul.

La RUSALII – preotul face o slujba de sfintire a apei si impreuna cu credinciosii ies la o troita din sat, unde se rostesc rugaciuni pentru rodnicia holdelor, pentru a fi ferite de grindina, vijelii, seceta, omizi, lacuste, etc.

OBICEIURI ALE CICLULUI VIETII

Dintre obiceiurile legate de ciclul vietii – nastere, casatorie, inmormintare-mare parte dintre acestea fie s-au pierdut, fie s-au pastrat intr-o forma alterata. Un obicei de inmormintare care s-a pastrat pina in zilele noastre este “Cintecul bradului”, cu profunde semnificatii si simboluri pentru viata comunitatii. Acest ceremonial se intilneste la tinerii morti si necasatoriti. Ceremonia incepe cu aducerea bradului din padure de catre tineri, care cinta un anumit cintec. Flacaii aduc bradul in curtea mortului, il curata de o parte din crengi pentru “imprimurat”’. In timp ce pregatesc bradul cu “primuri” colorate, “ciscaneie” si “ciscaneute”, camasi ale mortului, femeile cinta Cintecul mortului
Pe drumul spre biserica, femeile cinta “bocetul de plecare”, iar la cimitir este cintat “bocetul de mort”’. La biserica, bradul este infipt linga cruce, fiind un simbol al celui mort, al continuitatii vietii si in cealalta dimensiune, asa dupa cum bradul ramine mereu verde. De remarcat ca odinioara obiceiul de imormintare “Cintecul bradului” se intilnea si la tinerii casatoriti decedati.

OBICEIURI CALENDARISTICE

31 decembrie: In noaptea de Anul Nou, se fac calendare de ceapa, pentru a stabili cum va fi anul care vine, secetos sau ploios.

5 ianuarie: Fetele ajuneaza, iar seara isi pun un fir de busuioc sub perna, din manunchiul cu care preotul a stropit casa, pentru a-l visa pe viitorul sot. In aceesi zi preotul merge din casa in casa cu Boboteaza.

• 6 ianuarie: La biserica are loc, dupa Liturghie, sfintirea “aghiasmei mari” care se va pastra peste an. In dimineata aceleiasi zile, satenii obisnuiau sa faca baie in riul care strabate satul, inainte de rasaritul Soarelui, pentru a fi feriti de boli tot anul.

• 9 martie: In ziua de 40 de sfinti, se aprind focuri la fiecare casa, membrii familiei sarind peste acesta, focul avind un rol purificator, indepartind duhurile rele, bolile, serpii atit de la oameni cit si de la animale si holde. Cu o lopata de jar se inconjoara casa, dar si acareturile din cadrul gospodariei.

• Sf. Toader: Se fierbe griu care se prepara cu nuca macinata, miere si stafide, acest obicei semnificind rodnicia holdelor de griu in anul respectiv. Tot atunci, inainte de rasaritul Soarelui, fetele trebuie sa se spele pe cap cu iedera si popelnic, pentu a avea un par lung si frumos. Ele spun: “cozile fetelor, cit cozile iepelor”.

• 23 aprilie – Sf. Gheorghe: La porti se pun ramuri verzi, iar fetele si baietii se stopesc cu apa.

• Florii: La biserica se sfintesc ramuri inflorite de salcie, ramuri care se pun de catre credinciosi in casa la icoane, la sura sau in alte locuri din ograda, pentru a fi ferite de rau.

• 24 iunie – Sinziene: Se impletesc cununi de sinziene si trandafiri, care se pun la porti si la troite.

• 30 noiembrie – Sf. Andrei: Se posteste pentru sanatatea animalelor si in aceasta zi, nu se folosesc pieptenele, foarfecele, matura.

In satele comunei, cu prilejul hramului bisericilor din localitatile respective, se organizeaza nedei, care sunt adevarate sarbatori ale comunitatilor locale.

La fântână, la izvor – Monografia etnofolclorică a comunei Ribița însumeaza date etnografice, obiceiuri calendaristice si ale ciclului vietii, port popular, relatii sociale, arhaisme si regionalisme, meteorologie populara, medicina populara, alimentatie locala si un important capitol cu creatiile folclorice (bocete, strigaturi, cântece, colinde) culese din satele comunei Ribita. Ultimul capitol al monografiei este realizat de doamna profesor Cornelia Circo si cuprinde un studiu din punct de vedere melodic al colindelor de la Ribita. În final monografia contine un Album monografic cu un numar de aproximativ 80 de fotografii color si alb-negru. Acestea ilustreaza aspecte etnografice din comuna. Fotografiile sunt realizate de Dusan Nicolae Bujor si Dusan Monica.
Monografia este realizata de Dusan Monica cu sprijinul financiar al Primariei Ribita – primar Faur Ioan. Lucrarea care însumeaza un numar de 350 de pagini, a aparut la Tipografia „Astra” din Deva, în anul 2008.
Descarca monografia
Partea I-a
Partea II-a (total 26 Mb)