Ribița - un valoros sit arheologic

În satul Ribicioara, în Pestera de la Gaura Cizmei, în masivul Grohot au fost descoperite materiale arheologice care aparțin paleoliticului și epocii medievale. Pe pereții peșterii se află desene incizate din perioada medievală (Avenul cu incizii). Tot în apropierea satului Ribicioara, la 3 km, în punctul La Cărămizi au fost descoperite materiale ceramice care aparțin culturii Coțofeni, din grupul cultural Șoimuș, din epoca timpurie a bronzului.

În hotarul localității Ribița s-au descoperit urme arheologice de exploatare a aurului în epoca romană (mine și cariere) și în cea medievală. Urme mai vechi, fragmente ceramice hallstattiene au fost descoperite cu ocazia săpăturilor efectuate pentru cunoașterea bisericii “Sf. Nicolae” din Ribița. Un tezaur medival format din monede de argint (414 piese – sec.15-16) a fost descoperit pe Delul Sîrba, din nord-vestul localității Ribița.

Atestare documentară

Prima atestare documentară a localitatii Ribita dateaza din anul 1369, prin documentul care «îi confirmă lui Neacsa Teodor, stapinirea asupra satelor Ribita, Mesteacanul de Sus si de Jos si Tertfala (Tebea ). Neacsa Teodor era tatal cneazului Vladislav, viitorul ctitor al bisericii de la Ribita. Acesta, in anul 14o4 este sanctionat cu pierderea mosiilor de catre regele Sigismund de Luxemburg, « nota infidelitas ». In acelasi an, fii lui Matia, Vladislav si Miclaus, reprimesc mosiile, drept multumire, probabil, incep constuctia bisericii de la Ribita. La 1417 localitatea Ribita apare in pisania din biserica «Sf, Nicolae», monument de arhitectura de o valoare exceptionala.

♦ La 1439 sunt atestate satele Vaca (Crisan), Juncu si Uibaresti. Referitor la satul Junc, de remarcat este faptul ca initial (pina la inceputul sec. XX) a fost doar un singur sat cu acest nume, iar din anul 1964 numele satelor Juncu de Sus si Juncu de Jos au fost schimbate in Dumbrava de Sus si, respectiv, Dumbrava de Jos. Satul Ribicioara este amintit intr-un document din anul 1441.

In Tara Zarandului, ca de altfel in intreaga Transilvanie, s-au pastrat mult timp dupa cucerirea acesteia de catre maghiari, institutii administrativ teritoriale romanesti. La inceputul evului mediu, documentele mentioneaza fara insa a ne da multe detalii, existenta in cadrul comitatului Zarandului a opt districte romanesti, din care sase sunt pomenite intr-o diploma din 139o: Halmagiu, Capalna, Virfurile, Izvorul Crisului, Araneag si Cladova. La 14o4 este amintit districtul Crisului Alb, pentu ca in 1441 sa fie mentionat si districtul Ribita (districtus Ribicza ). Districtele romanesti zarandene se bucurau de relativa autonomie din punct de vedere militar si mai ales judiciar. Uneori, obstile in frunte cu cnezii si voievozii lor refuza indeplinirea unor obligatii feudale, invocind vechile libertati. In urbariul Cetatii Siria din 1525 sunt amintite satele Crisan si Ribicioara, cu familiile de iobagi care faceau parte din marele domeniu al acesteia. In decursul evului mediu satele comunei Ribita au trecut in proprietatea diversilor stapini feudali, incepind cu acei cnezi de Ribita, ctitori ai bisericii, Vladislav si Miclaus si a succesorilor lor, nobilii din familiile Ribiczei si Nemes.

“RIBIȚA-monografie” este o lucrare care îl are ca autor pe profesor doctor Ioachim Lazar. Lucrarea însumeaza un numar de 511 pagini si are urmatorul cuprins:
Cuvânt înainte, Argument, Conditii geografice, Satele comunei Ribita între începuturile civilizatiei omenesti si prima atestare documentara, Ribita-File de istorie medievala, Evolutia satelor comunei Ribita în secolele XVII-XVIII, Participarea locuitorilor comunei la rascoala condusa de Horea,Closca si Crisan, Satele comunei Ribita în Revolutia din 1848-1849, Evolutia satelor comunei Ribita în perioada 1849-1914, Alegerile de la Baia de Cris din ianuarie 1905, Locuitorii comunei Ribita participanti la Primul razboi mondial, Contributia locuitorilor comunei Ribita la realizarea Marii Uniri, Comuna Ribita între anii 1950-1989, Viata spirituala si moral-religioasa a locuitorilor comunei Ribita, Învatamânt si scoala în comuna Ribita, Realitati demografice si Aspecte ale vietii culturale din comuna.
Monografia a aparut cu sprijiul financiar al Primariei Ribita, la initiativa domnului primar Ioan Faur, la Editura Altip, Alba Iulia, 2010.

MOȚII - calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit

O inedită lucrare despre moți și răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan

Evenimente istorice