PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI

RELIEFUL ȘI STRUCTURA GEOLOGICĂ

♦ Rocile cele mai vechi din fundament sunt adinc scufundate, aparind rar la suprafata in zona nordica si in cea sudica, in rest teritoriul este reprezentat prin sisturi cristaline, roci intrusive si depozite sedimentare paleologice.

♦ Teritoriul Comunei Ribita se afla în zona VI seismica. Cu circa 40 milioane de ani în urma, la sfârsitul Jurasicului, teritoriul Barza-Brad era o zona marina putin adânca, cu sedimente de calcare cenusii recifale. Aceste sedimente se întâlnesc azi rar datorita perioadelor ulterioare care au durat pâna în Cretacicul superior.

♦ Înca din antichitate si Evul Mediu, continuându-se pâna astazi, în zona s-a remarcat o intensa activitate miniera de extragere a metalelor pretioase, în special a aurului, precum si extragerea carbunelui. Zona Barza, ca si cea mai mare parte a Muntilor Metaliferi, sunt alcatuite din formatii bazice, construite într-un bloc masiv, gros de mii de metri si întâlnite atât la suprafata cât si în subteran.

♦ Vulcanismul din bazinul Brad este unul din importantele fenomene manifestate în Neogen si care a durat câteva milioane de ani. Vulcanii din zona Brad fac parte dintr-o structura mai mare orientata NV-SE, care se întinde pe o lungime de 56 km, de la Halmagiu la Sacarâmb si o latime de aproape 12 km (din P.U.G. Ribita). Tipurile aluvionare de zacaminte aurifere se întâlnesc pe valea Crisului Alb.

♦ Pentru zona de lunca se constata o stratificatie caracteristica depozitelor de virste cuaternare alcatuite din depuneri aluvionare de nisip, pietris si bolovanis, in proportii variabile, din depuneri fine prafoase, argiloase, nisipoase si asezate toate peste un fundament alcatuit din roci eruptive, depozite cretacice etc.

♦ Solurile de pe teritoriul comunei se incadreaza in zona solurilor aluvionare in partea de sud si a celor brune de padure si podzolice in partea de nord.

♦ In zona de lunca si terase joase ale Crisului Alb, se intilnesc zone aluvionare relativ sarace in substante favorabile agriculturii.

♦ Solurile brune de padure si podzolice se intilnesc la nord si se caracterizeaza printr-o fertilitate moderata ce favorizind pasunile si pomicultura.

♦ Pe teritoriul comunei Ribita gasim un relief complex, cu altitudini cuprinse intre 26o m (in Lunca Crisului) si 95o m (la poalele Muntelui Strimba). Culmile muntoase, domoale si usor accesibile, la care se adauga numeroasele pesteri si chei, toate acestea se constitue intr-un potential turistic ridicat.

Hidrologia

Rețeaua hidrografică este bine reprezentată de văi și pâraie cu debit variabil pe timpul verii. Directia generala de scurgere a apelor este spre Sud.

Principalul râu este Crișul Alb, care străbate comuna în partea sudică, pe o distanță de 2,5 km.
Afluenții mai importanți ai Crișului Alb sunt: Valea Ribița cu afluentul Valea Ribicioarei, Valea Juncului, Valea Uibărești, la care se adaugă afluenții mai mici: Valea Mică (afluent al Văii Ribicioara) și Valea Iancului (afluent al Văii Juncului).

Pe lângă resursele de apă de suprafață, un volum important este cantonat în subteran, și care constituie sursa principală de apă potabilă a locuitorilor comunei. Datorită acestui fapt, în Ribița 74% din gospodării au apă curentă, iar în satul Crișan 53% din gospodării.

Clima

Clima este specifică dealurilor înalte, continental moderată. Iernile sunt lungi, blînde, iar verile sunt cu temperaturi și umiditate moderate. 

• Temperatura medie anuală este de cca.+9 grade C.>
• Cele mai scăzute temperaturi se inregistreaza in luna ianuarie (media –2 grade C )
• Cele mai ridicate temperaturi se inregistreaza in luna iulie (media +18 grade C )
• Primele zile de inghet apar la jumatatea lunii octombrie.
• Ultimele zile de inghet se inregistreaza in prima jumatate a lunii aprilie.

In ultimii ani se constata o perturbare în succesiunea anotimpurilor, tinzându-se la eliminarea toamnei si a primaverii, precum si instalarera unor perioade de seceta prelungita, perioade care alterneaza uneori cu prelungite perioade de precipitatii.

Regimul pluviometric

• Media anuala a precipitatiilor este de cca. 7oo mm
• Cantitatile cele mai ridicate de precipitatii se inregistreaza in lunile mai- iunie
• Cele mai scazute precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie-februarie
• Numarul mediu de zile senine pe an este de cca.1oo de zile
• Numarul mediu de zile cu cer acoperit intr-un an este de 14o-16o zile.

Regimul eolian

• Vinturile dominante sunt cele dinspre N-V si V, neproducind pagube, intensitatea lor fiind diminuata de dealuri
• Regimul eolian este normal, fara excese de intensitate sau durata.

Înterținerea drumurilor

Vegetația

Vegetația din zona este determinata de natura solurilor, conditiile de clima si relief, vegetatia fiind specifica zonelor de deal si munte, predominind padurile de foioase.
Suprafete mari de pasuni si finete au o diversitate de ierburi cu valori nutritive ridicate, specifice zonelor de deal si de munte.
In zonele impadurite se intilnesc: lupi, ursi, veverite, jderi, dihori, nevastuici, vidre, caprioare, pisici salbatice.
Desisul padurilor adaposteste de asemenea multe specii de pasari: ulii, soimi, corbi, ciori, bufnite, huhurezi, ciocanitori, privighetori, mierle, grauri, vrabii, pitigoi, sticleti, pescarei, rate salbatice, berze, fazani, potirnichi, rindunele, pupeze, cucul, codobatura, ciocirlii, cotofene.

Silvicultura

Pe raza comunei Ribita padurile ocupa o suprafata de 33oo ha, reprezentind 45,2% din totalul suprafetei. Predomina padurile de foioase: fag, carpen, diverse esente tari. Cea mai mare parte din aceste paduri, apartine Ocolului Silvic, proprietarilor particulari, Primariei Ribita si bisericii.

Comuna Ribita are in componenta 6 sate.

RIBIȚA

Este satul de resedinta a comunei, situat in S, S-V comunei, la confluenta Vaii Ribita (sau a Bulzestiului) cu Crisul Alb. Altitudinea maxima din satul Ribita – Dealul Cornetel (528 m ). Accesul rutier este asigurat de DJ 76o. Baza economica a satului o constituie agricultura si cresterea animalelor, dar in ultima perioada creste ponderea celor care lucreaza in industrie, comert, servicii etc.

• Populatia in decembrie 2011 era de 554 persoane
• Numarul de locuinte 219: cu 448 camere de locuit
• Monumente: Biserica “ Sf. Nicolae “(sec.XIV ), ctitorie a cnezilor Vladislav si Miclaus.
  Troita ridicata in memoria taranilor participanti la Rascoala din 1784.

CRIȘAN

Amplasat in partea de S-E a comunei, la 2 km distanta de centrul acesteia. Este traversat de DJ 76o care asgura legatura intre Ribita si Dumbrava de Jos. Satul are gospodariile dispuse de-o parte si de alta a Vaii Juncului, dar si pe vaile si dealurile din jur. Altitudinea maxima de pe teritoriul satului Crisan-Dealul Marului(563 m).

• Populatia in decembrie 2011 era de 435 persoane
• Numarul de locuinte:175 ; camere de locuit: 378.

Satul Crisan prezinta un interes deosebit din punct de vedere istoric si cultural, putind fi considerat un sat istoric. Aici s-a nascut Gheorghe Crisan, cel de-al treilea conducator al Rascoalei de la 1784 din Transilvania, rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan. Un monument istoric deosebit este manastirea Crisan (sec.XVI), care a functionat pina dupa Rascoala lui Horea, fiind parasita in urma unei alunecari de teren. Zidurile vechii manastiri pot fi vazute si azi. Dupa disparitia manastirii, credinciosii din sat si-au construit biserica parohiala, ruinele acesteia fiind descoperite in urma cu citiva ani, in urma sapaturilor arheologice. Intre 1846-1852 s-a construit actuala biserica. Un alt obiectiv de interes este Casa memoriala Vlaicu Birna (1913-1999).
Tot in satul Crisan s-a nascut geologul Viorel Brana (19o7-1998), autor a numeroase carti de specialitate. Casa memoriala Crisan si bustul lui Crisan (opera a sculptorului Marcel Olinescu), situate pe Valea Goldestilor.

DUMBRAVA DE JOS

Amplasat in partea de E a comunei, la 16 km de centrul acesteia. Satul este de tip risipit fiind strabatut de Valea Juncului, vale pe care nu cu multi ani in urma functionau mori de apa si o presa de ulei (se producea ulei de dovleac si nuca). Cele mai inalte virfuri din Dumbrava de Jos sunt: Vf.Cocosului (737 m) si Vf.Magura (765m). Profilul economic al comunei – agricultura si cresterea vitelor.

• Populatia la 1 ian. 2oo6: 241 persoane
• Populatia in decembrie 2011 era de: 185 persoane
• Numar de locuinte: 92
• Numar de camere: 168
• Monumente: Biserica “ Adormirea Maicii Domnului “ (sec.XIX)

DUMBRAVA DE SUS – « sat turistic»

• Populatia in decembrie 2011 era de: 69 persoane
• Numar de locuinte: 46. Numar de camere: 101.

Satul este amplasat in partea de nord a comunei, la 22 km de centrul acesteia. Este un sat de tip risipit, cu gospodarii grupate in cringuri. De la poalele dealurilor din Dumbrava de Sus isi aduna izvoarele Valea Juncului. Profilul economic al satului este agrar. Numarul populatiei a scazut dramatic in ultimii ani. Daca in anul 1992 erau 143 de locuitori, la 1 ianuarie 2oo6 mai erau doar 71 de persoane. Acum 3o-4o de ani, pe Valea Juncului din Dumbrava de Sus, functionau 5 mori.

RIBICIOARA

• Populatia in decembrie 2011 era de: 48 persoane
• Numar de locuinte: 34. Numar de camere: 104.

Satul este situat in centrul comunei , la 6 km de satul de resedinta. Legatura cu centrul de comuna este asigurata de DC 9A. Localitatea este strabatuta de Valea Ribicioara care curge pe directia N-S, avind ca afluent Valea Mica. Dealul Grohot (617m) si Vf. Coltului(7o7m) sunt cele mai mari inaltimi ale satului. Profil agrar. Ca populatie este cel mai mic sat al comunei – 56 locuitori la 1 ian. 2oo6 (in anul 1992 erau 72 de persoane). Pe Valea Ribicioarei functionau doua mori, iar dintre mesteri, cel mai cunoscut a fost Buda Solomon (rotar).

UIBĂREȘTI

• Populatia in decembrie 2011 era de: 75 persoane
• Numar de locuinte: 45. Numar de camere: 104.

Sat situat in N-V comunei, la 6 km de centrul de resdinta. Legatura satului Uibaresti cu Ribita se face pe DC9.Satul este strabatut de Valea Ribitei, care curge pe directia N-S.Valea Ribitei izvoraste de la poalele Muntelui Gaina, dupa care stabate satele Bulzestii de Sus , Bulzestii de Jos, Grohot, Uibaresti si Ribita, unde se varsa in riul Crisul Alb. Aceasta vale si-a fierastrauit albia printre stincile calcaroase ale zonei , unde pot fi admirate Chieile Uibarestilor si Podul de la Grohot. Altitudinea maxima a satului Uibaresti-Vf. Strejii(495m). Numarul populatiei a scazut de la 14o locuitori in anul 1992, la 9o persoane in 1 ian. 2oo6. In satul Uibaresti, pe Valea Ribitei odinioara erau doua mori si instalatii tehnice taranesti, actionate de apa (joagar, viltoare, moara ).

• Obiective turistice : Cheile Uibarestilor si Podul de la Grohot.

Toponimie

Ribita – toponimul provine probabil de la numele unei cunoscute familii nobiliare, Ribicze
Ribicioara – toponim derivat de la Ribita, la care s-a adaugat sufixul diminutival – „oara”.
Uibaresti – numele satului provine de la numele de persoana Uibariu.
Dumbrava – dumbrava = padure tinara si nu prea deasa, padure de stejar.
Juncu – vechea denumire a satelor Dumbrava. Pina la inceputul sec. XX exista un singur sat Juncu. Toponimul provine de la apelativul „junc” – bou sau taur tinar, nepus la jug.
Vaca – toponimul provine de la crescatorii din vaci renumiti intr-o vreme