www.ribita.ro
Noutati din Ribita
Serviciul Voluntar pt Situatii de Urgenta
Primaria
Localizare
Istoric
Potential
Scoala & Religia
Cultura & folclorul
Obiective turistice
Sportul
 
Home


Piriul Toplitei
Peisaj de toamna

Dumbrava de Sus
 
TURISMUL

Comuna Ribita face parte din Tara Zarandului sau Tara Motilor Criseni, cum mai este cunoscuta aceasta zona, care se intinde de la izvoarele Crisului Alb si pina departe catre Gurahont si Halmagiu. Frumusetea si varietatea cadrului natural din satele comunei Ribita, bogatia si originalitatea creatiei oamenilor sub toate aspectele de la istorie, arhitectura si pina la folclor, arta populara, credinte, datini si obiceiuri, se constituie intr-o oferta deosebit de atractiva pentru orice turist care iubeste natura si oamenii.

FORME DE TURISM :

Turismul de circulatie, cu cele doua forme de practicare, turismul itinerant si tranzitul turistic.
Turismul de recreere si odihna practicat la sfirsit de saptamina.
Turismul sportiv, cu variantele sale de turism montan si turismul de vinatoare si pescuit sportiv.
Turismul bioecologic si cultural.

Activitatea turistica reprezinta si poate deveni si mai pregnant una din sursele importante de dezvoltare economica a comunei Ribita, cu conditia rezolvarii urmatorelor probleme :
- marcarea traseelor turistice din zona si amenajarea lor cu puncte de informare
- baze de cazare si alimentatie publica si dezvoltarea serviciilor
- modernizarea si dotarea pensiunilor
- reorganizarea retelei comerciale
- masuri de conservare si protejare a mediului
- editarea unor materiale publicitare care sa prezinte potentialul turistic al comunei si al zonei.
A fost pus in functiune Centrul Local de Informare Turisca in satul Crisan

sus

OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC:

Biserica "Sfantul Nicolae" din Ribita
Pretios izvor documentar si artistic pentru istoria Transilvaniei, Biserica “Sf. Nicolae “ din Ribita este construita din piatra bruta si dateaza de la sfirsitul sec.XIV.
Planimetric este un edificiu de forma rectangulara ,avind unele detalii arhitectonice de factura gotica.Transformarile suferite de monument in a doua jumatate a sec. XIX au dus la distrugera unei parti din pictura murala si acoperirea unei alte parti. In urma sondajelor facute de specialisti s- a constatat ca, exceptind boltile, pictura murala este prezenta sub zugraveala pe toata suprafata peretilor. In anul 1994, o buna parte a acestei picturi a fost readusa la lumina de catre regretatul specialist Dan Caceu, fiind posibila reconstituirea programului iconografic, ansamblul mural fiind o incontestabila marturie de arta bizantina.
Pe peretele sudic al naosului se conserva tabloul votiv cu ctitorii, avind pastrata partial pisania, citita, tradusa si publicata de istoricul Silviu Dragomir, ce dateaza valorosul ansamblu mural in anul 1417, fiind in acelasi timp o pagina de cronica romaneasca din Transilvania sec. XV: « Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si savirsirea (Sf. Duh)… jupanu Vladislav si cu jupanita lui Sora… imparatului ceresc s-a zugravit manastirea Sfintului Nicolae (pentru pomenirea ?) lui si a neamului sau pina in veci, in ziua strasnicei judecati a lui Hristos… Popa Dragosin in anul 6925(=1417), in luna lui iulie 15 s-a ispravit si s-a zugravit cu mina… ».
Pictura murala de pe peretii interiori ai bisericii din Ribita se inscrie intre cele mai valoroase realizari artistice ale perioadei din intreg spatiul romanesc. Ansamblul de pictura murala din aceasta biserica il datoram unui pictor ce apartine mediului artistic romanesc transilvan, fiind unul din exponentii sai cei mai de seama. Fresca bisericii ribitene este dovada cea mai clara ca mediul artistic romanesc din Transilvania era puternic ancorat stilistic si iconografic de lumea bizantina, in provincia intracarpatica pastrindu- se nealterata credinta ortodoxa.

Manastirea "Crisan"
Intemeierea manastirii de la Vaca(satul Crisan) trebuie pusa in legatura cu ofensiva Reformei, in special a calvinismului asupra bisericii ortodoxe romanesti. Acceptarea Reformei religioase de catre familiile nobiliare de origine romaneasca de la Ribita, Nemes Ribiczei si Bradi, a determinat credinciosii ortodocsi din satele Ribita si Vaca, ramasi fara biserica, sa-si construiasca propriul asezamint religios. Inceputul vietii monahale in Zarand poate fi legat de existenta pe linga biserica din Ribita a unui centru calugaresc inca din veacul al XV-lea, fapt dovedit de continutul pisaniei bisericii din Ribita, unde este pomenita si o manastire. Manastirea de la Vaca a fost construita la sfirsitul sec.XVI si inceputul celui urmator prin eforturile localnicilor, dar si prin sprijinul material primit din partea unor domni ai Tarii Romanesti, intre care Mihai Viteazul, ctitor a numeroase biserici si manastiri in Transilvania, cit si prin grija manastirii mame Prislop, din Tara Hategului.
Manastirea de la Vaca are o istorie de aproape doua veacuri (sec. XVII si pina la sfirsitul sec. XVIII), argumente ale dainuirii ei in aceasta perioada fiind insemnarile manuscrise de pe diferite carti religioase romanesti care au apartinut asezamintului monahal si de cercetarile arheologice efectuate aici.
Framintarile religioase de la mijlocul sec. XVIII au afectat si viata si starea manastirii. Desi reparata in anul 1759 din ordinul episcopului Petru Pavel Aron si grija egumenului Varlaam de la Prislop, manastirea nu va mai supravietui mult timp. Ultima mentiune din 1772 o aminteste doar ca obiect de patrimoniu imobiliar.
Ruinele vechii manastiri au fost dezvelite in urma sapaturilor arheologice desfasurate la inceputul anilor 1990 si care, dupa un deceniu, au fost conservate, oferind turistilor un important reper al vietii monahale din zona. Din anul 1992 a inceput constuctia noii manastiri, reluind dupa o intrerupere de paste doua secole, viata monahala a stravechii manastiri. In scurt timp a fost ridicata bierica de zid cu hramul «Nasterea Maicii Domnului», altarul de vara cu hramul «Izvorul Tamaduirii», ansamblul de chilii pentru personal, alte anexe gospodaresti.


Biserica "Cuvioasa Parchiva" din Ribicioara
Biserica de lemn cu hramul « Cuvioasa Parashiva » din Ribicioara dateaza din sec.XVIII, remarcindu-se prin monumentalitate si prin pictura interioara.
Biserica Ortodoxa din Ribicioara, monument istoric, a fost renovata in anul 2007. A fost acoperita cu sindrila turla bisericii si restul acoperisului, iar in prezent se lucreaza la restaurarea picturii ce dateaza de la inceputul secolului XIX. Lucrarile de aici sunt in valoare de 4,5 miliarde, si vor fi finalizate in primavara lui 2009.


Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Dumbrava de Jos
Biserica a fost construita la mijlocul sec. XIX, din lemn. Biserica afost tencuita in interior, fara sa fie pictata. In casa parohiala din apropierea bisericii, a fost amenajat un mic muzeu care adaposteste icoane vechi, obiecte bisericesti si carte veche bisericeasca.

Biserica "Sfantul Nicolae" din Dumbrava de Sus
Biserica de lemn cu hramul «Sf. Nicolae» din satul Dumbrava de Sus se afla pe dealul ce inchide Valea Juncului, dominind intreaga asezare, fiind construita in anul 1848.
De atunci dateaza si timpla din care  s-au pastrat usile imparatesti cu chipurile Evanghelistilor si registrul imparatesc. La interior biserica a fost tencuita, fara a fi pictata.
Biserica Ortodaxa din Dumbrava de Sus, monument istoric, a renovata recent.

Casa memoriala "Crisan"
In acest sat, care odinioara se numea Vaca, s-a nascut Crisan, cel care impreuna cu Horea si Closca sunt cunoscuti in istorie drept conducatori ai Rascoalei taranilor romani din Transilvania, din anul 1784. Crisan s-a nascut in anul 1732 in casa care a dainuit pina in anul 1935. Pe baza unor fotogrfii si a traditiei, in anul 1979 casa in care s-a nascut Crisan a fost reconstruita, devenind casa memoriala.
Respectind arhitectura specifica a inceputului de secol XVIII, cladirea are fundatia din piatra, unde este si pivnita, iar cele doua camere si camara sunt din birne de lemn, casa fiind acoperita cu paie. Tirnatul cu stilpi cu arcade si acopersul cu paie ii dau acestei case un farmec deosebit. Intr-o prima camera sunt prezentate succint citeva date si documente privitoare la istoria locala, contextul economico-social din Transilvania in preajma Rascoalei si principalele evenimente legate de aceasta. Este subliniata contributia lui Crisan la aceasta mare ridicare a romanilor transilvaneni pentru drepturi sociale si nationale si tragicul sfirsit al celor trei conducatori: Horea, Closca si Crisan. A doua camera este o incercare de reconstituire a unui interior de casa de sec.XVIII, iar in camara sunt expuse obiecte si unelte specifice epocii si locului.
In fata Casei memoriale se gaseste bustul lui Crisan, opera a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizata in anul 1929.

PROGRAM DE VIZITARE AL CASEI MEMORIALE CRISAN
De luni pana vineri intre orele: 9-19
Sambata si duminica intre orele: 10-17

Ghid supraveghetor: RUS Dorina
Telefon: 0761620783

Tarife de vizitare:
2 lei - elevi si studenti
4 lei - adulti
3 lei - pensionari
Pentru alte informatii sunati la Primaria comunei Ribita
telefon: 0254683791

Casa memoriala "Vlaicu Barna" din satul Crisan
Scriitorul Vlaicu Birna s-a nascut la 4 decembrie 1913 in satul Crisan, a urmat cursurile Liceului “Avram Iancu”din Brad si Facultatea de Litere din Bucuresti. Debuteaza editorial cu volumul de poezie “Cabane albe” in anul 1936. Poet, publicist, prozator,membru al Uniunii Scriitorilor din Romania,Vlaicu Birna a publicat mai multe volume, a infiintat si a condus reviste. Paralel cu activitatea publicistica, scrie si publica mai multe volume de poezii inspirate din traditia si locurile natale: ”Turnuri”(1945), “Minerii din satul Crisan”(1949), “Tulnice in munti”(1950), “Cerbul rosu”(1956) - acest ultim volum fiind un vast poem inchipuind o monografie poetico - istorica a satului natal. Scrie si proza istorica: «Romanul Caterinei Varga» (1960) si «Cind era Horea imparat» (1962). Dupa mai multe volume de poezie si proza, in anul 1988, publica volumul «Intre Capsa si Corso», cuprinzind amintiri despre tot ceea ce a cunoscut el din lumea scriitorilor de prin anii 1930 incoace.
A murit la 11 martie 1999, fiind inmormintat, dupa propria-i dorinta, la 14 martie in cimitirul bisericii ortodoxe din satul sau natal, Crisan.
Casa in care s-a nascut a fost amenajata casa memoriala, unde este prezentata viata si activitatea scriitorului Vlaicu Birna. Aceasta casa are o vechime de peste un secol, detasindu-se fata de casele taranesti din jur, dovada ca parintii lui Vlaicu Birna aveau o situatie economica si sociala peste media din sat.

Cheile Ribicioarei
Cheile Ribicioarei sunt localizate in cursul median al vaii cu acelasi nume, amonte de satul Ribicioara ,ajungind la o lungime de aproape 2 km si desfasuridu-se in plan sub forma unui ’’S’ ’inversat. Turistii pot admira abrupturi desfasurate in intreaga lor splendoare, cornisele zimtate si piscurile ascutite, ravenele in roca sau grohotisurile mobile. Un peisaj dantesc, auster, dar tocmai de aici izvoraste frumusetea sa, pentru ca obliga privirea sa urce si sa coboare intr-un vals al extremelor, pentru ca obliga gindul si priceperea la incercare, deoarece nu-i usor sa strabati asemenea canioane unde bulboanele alcatuiesc adevarate salbe fluide, iar cascadele si repezisurile radiaza cu nonsalanta ecourile tumultului unor ape albe.
Un mic afluent din versantul drept al cheilor, piriul Topltei – spre exemplu - pentru a ajunge sa-si imbratiseze colectorul, se prabuseste peste citeva cascade de un farmec aparte, dupa ce si-a indeplinit, binenteles, datoria fata de lumea subterana, largindu-i spatiile si decorindu-i interioarele, adica generind Pestera Toplitei (27m) sau Pestera de la Izvorul Toplitei (19m), mici prelungiri, accesibile, spre lumea de dincolo de sifonul terminal ce obtureaza accesul spre alte posibile si mirifice altare. Alte pesteri din Cheile Ribicioarei, desi de dimensiuni liliputane, vin sa completeze, sa divesifice atractiile unui inedit obiectiv de cel mai mare interes turistic.
Cheile sunt declarate areal protejat de categoria a-IV-a. In Pestera Cizmei care are o lungime de 69 m si o diferenta de nivel de 41 m au fost descoperite materiale arheologice care apartin perioadei paleolitice , precum si alte piese si desene rupestre din epoca medievala.

Virfurile Strimba si Plotunul (1154 m) - se gasesc in partea de N a satului Dumbrava de Sus. Cele doua virfuri de stinca stau ca niste pinteni intre dealurile rotunde si golase din jur. De pe platoul neted din crestetul muntelui, plin de flori si ierburi, platou marginit de paduri, se deschide pina in departari o splendida panorama a Muntilor Apuseni. In peretele sudic al Vf.Strimba, cam la jumatatea latimii sale, se afla o pestera adinca, numita de localnici ’’Huda Strimbei’’.
Ruinele Manastirii Vaca, bustul lui Crisan de la Casa Memoriala "Crisan"
Satul Dumbrava de Sus – sat specializat in confectionarea fluierelor
Gospodarii cu arhitecura traditionala
Biserica "Sf. Nicolae" din Dumbrava de Sus
Satul Ribita – Troita ridicata in memoria taranilor rasculati in anul 1784. In jurul troitei a fost amenajat un parc.
Casa muzeu "LADA DE ZESTRE" din Ribita
Pentru a recupera ceva din trecutul satului zarandean, Primaria Ribita a cumparat o gospodarie traditionala pe care a transformat-o in punctul muzeistic “Lada de zestre”. Gospodaria respectiva a fost construita in anul 1929, dupa cum reiese din inscriptia de pe grinda casei. Ea este compusa din sura cu doua grajduri pentru animale, cocina pentru porci, bucatarie si camara, sopru pentru pastrarea carului, a grapei si a altor unelte agricole, cotete pentru pasari si casa propriu-zisa, cu prispa pe doua laturi. Casa are doua camere mari si pivnita.
Toate acestea sunt asezate intr-o curte mare, pe un teren usor in panta, presarat cu pomifructiferi. La intrarea in curte calatorul este intampinat de fantana cu butura din lemn si valau cioplit in piatra. De asemenea, o troita de la inceputul secolului XX, pe care apare trecut si Francisc Ribiczey, unul din urmasii familiei nobiliare de la Ribita, vegheaza la poarta.

Foto Aurel Cles

Desi mai este mult de lucru la aceasta gospodarie-muzeu, ea isi poate primi vizitatorii, pe toti aceia care sunt interesati de spiritualitatea, de ingeniozitatea si harnicia taranului roman. Toate aceste calitati enumerate se oglindesc in creatiile sale, de la instalatii tehnice la obiecte de lucru, obiecte de imbracaminte, mobilier, podoabe, instrumente muzicale, intr-un cuvant, tot ceea ce taranul a creat si a utilizat in viata sa trudita de fiecare zi.

sus

ALTE OBIECTIVE TURISTICE

Cheile "Uibarestilor"
Cheile Uibarestilor se afla pe teritoriul comunei Bulzesti, dar accesul spre chei este mai facil prin satul Uibaresti, sau peste deal din Cheile Ribicioarei. Lungimea sectorului de ingustare depaseste 2 km, avind o desfasurare relativ rectilinie si o orientare nord-sud.
Obiectivul de virf al Cheilor Uibarestilor ramine Podul natural de la Grohot, localizat in treimea superioara a acestora. Uriasa arcada de calcare are o lungime de 45 m, reprezentind doar un segment din pestera de odinioara. Daca in partea din amonte tunelul subteran este mai larg, apele ocupind intreaga albie doar la viituri, in cea din aval largimea galeriei nu depaseste 5 m, fiind inundata in totalitate.
Desi turistii sositi in zona vor cauta inainte de orice, sa admire podul natural, nici spectulozitatea sectorului de chei din amonte si aval de pod nu le poate ramine indiferenta, mai ales ca toate cheile rezultate prin captarea endocarstica isi dispun peretii pe verticala mai pregnant ca toate celelalte. Abrupturile, crestele, tancurile stincoase sunt si aici dominante in peisaj. Inaltimea peretilor depaseste 200 m, iar ingustarea profilului transversal este atit de pronuntata incit intreaga bolta cereasca se rezuma, privind-o de jos, la o serpuitoare fisie albastra. In versantii cheilor sunt prezente nise, abriuri, pesteri.
Asa sunt cele doua cavitati din versantii cheilor, Pestera de Jos de Podul Natural (21 m) si Pestera din Calea Cicerii (120 m), precum si pesterile de pe platoul desfasurat de o parte si de alta a cheilor: Pestera din Piatra Soimului (65 m) si Pestera Ponor (301 m). Aceasta din urma are o desfasurare ce-i asigura suprematia in context local, fiind situata pe versantul drept, in partea finala a unei vai oarbe. Galeriile etajului superior, cu o dispozitie spatiala labirintica, sunt frumos concretionate (stalactite, coloane, draperii, scurgeri parietale etc.).

Podul natural de la Grohot
Masivul Grohot se gaseste la poalele Muntelui Gaina. Privita sub aspect geologic, regiunea este formata din roci cu predominanta calcaroase (jurasice) care realizeaza aici cea mai inalta treapta in sectorul virfului Grohot (738 m). Aceste roci, usor solubile dau totodata un relief foarte spectaculos – Podul de la Grohot. Acesta este foarte interesant prin particularitatile sale morfologice, prin frumusetea peisagistica, prin dezvoltarea fenomenelor carstice - subterane si de suprafata – si prin flora si vegetatia calcofila favorizata atit de natura petrografica a solului, cit si de conditiile micro-climatice. Podul de la Grohot poate fi apreciat, prin grandoarea sa, ca unul din cele mai spectaculoase fenomene carstice din Muntii Apuseni.
Pantele Masivului Grohot, dupa cum si numele lui arata, sunt acoperite in special cu o vegetatie de grohotis. Versantul sudic este populat mai ales cu plante ierboase xerofile, iar locurile mai dosite sunt preferate de cenoze. Mare parte din pilcurile fitocenozelor sunt intercalate de tufarise de liliac cu mojdrean.

Targul de fete de pe muntele Gaina
Situat la 1486 m, Muntele Gaina, de forma conica prelungita, cu un intins platou lipsit de padure, este renumit pentru ’’ Tirgul de fete’’, care de mai multe secole se tine in cea mai apropiata duminica de «Sf. Ilie» (20iulie). Originile acestui tirg pe inaltimi, cu trmiteri in mitologie (cultul Soarelui) sunt foarte vechi, antrenind in timp si relatii intre mai multe zone cu o structura economica complementara, din Campia Aradului pina in Mocanimea Muntilor Trascau, din Cimpia Transilvaniei pina la Muntii Metaliferi si cei ai Zarandului.
Pina de curind, pe acest munte aveau loc stabil de tirg aproximativ 80 de sate, unde aduceau spre vinzare produse specifice: vase din lemn (donite, cupe plosti, butoaie), fluiere, tulnice, greble, furci, spete pentru tesut, diverse vase de lut, sumane, cojoace, chiar si razboaie de tesut.
Pe Muntele Gaina se urca de simbata, obiceiul locului fiind ca duminica dimineata, rasaritul Soarelui sa te gaseasca sus pe virf. Un alt obicei inradacinat de-a lungul timpului, pastrat pina in actualitate este acela ca duminica dimineata, fiecare participant la tirg sa bea un paharel de tuica de cirese .
In noaptea de simbata spre duminica, grupati pe sate sau pe grupuri de sate, la lumina focurilor, la poalele Muntelui Gaina, participantii isi petreceau pina in zori. Cel mai cunoscut joc este ’’tarina’’, cu nenumaratele sale variante. Adeseori, tinerii care se cunosteau intre ei in timpul tirgului, ajungeau chiar sa se casatoreasca.
Chiar daca acum tirgul si-a pierdut o parte dintre simbolurile de odinioara, traditia tirgului inca se pastreaza, dovada fiind zecile de mii de partcipanti din tara si din strainatate, care in fiecare an urca pe acest adevarat ’’munte sacru’’ al motilor.

sus

 Foto Aurel Cles

Casa de vacanta
pe Valea Ribicioarei


Colindatori
Peisaj din Ribita
La ridicatul clailor
Interior traditional


localizare prin satelit


Cheile Ribicioarei

Grota cu izvor

Cheile Ribicioarei