 |
|
| www.ribita.ro
|
|
|
 |
| LOCALIZARE |
|
Comuna
Ribita este situata in partea de nord a judetului
Hunedoara, in Depresiunea Bradului din frumoasa Tara
a Zarandului, pe prelungirile culmilor care coboara
ca niste spinari dinspre Muntii Bihorului si Muntele
Gaina.
|
•
Comuna
Ribita este o unitate administativ-teritoriala situata
in partea de N a judetului Hunedoara.
Este localizata la poalele Muntilor Bihorului, in partea
de S-E a acestor munti, care fac parte din Carpatii
Ocidentali.
Se invecineaza in N si N-V cu comuna Bulzestii de Sus,
in V cu comuna Baia de Cris, in S siS-E cu municipiul
Brad, iar in E cu comunele Buces si Blajeni.
Cai
de comunicatie
Accesul
spre localitate este asigurat de o sosea asfaltata inclusa
in categoria drumurilor nationale DN76 Brad - Oradea
(E79).
Aceasta sosea face legatura directa sau prin intermediul
altor sosele cu orasele sau municipiile: Oradea, Stei,
Beius, Halmagiu, Arad, Timisoara, Deva, Alba Iulia,
Sibiu, Abrud, Cimpeni, Baia de Aries, Cluj Napoca
•
Linia de cale ferata care face legatura intre
municipiile Brad si Arad (165 km), trece prin partea
de sud a comunei, printre Crisul Alb si soseaua Brad–Baia
de Cris. Oprire in halta Ribita.
Reteaua de drumuri comunale si judetene
La nivelul comunei , in anul 2010 sunt 12 km de drumuri
asfaltate.
•
DJ 76o Ribita - Crisan - Dumbrava de Jos - Dumbrava
de Sus : 22,3 km, din care 5,1 km drum asfaltat (2,1
km in 2011), restul fiind drum pietruit.
•
DC
9 Ribita - Uibaresti: 9,1 km - asfaltat 6 km
•
DC 9A - Ribita - Ribicioara - Grohot: 8 km drum pietruit.
•
DC8B Dumbrava de Sus – Salatruc – 3,1 km
drum pietruit.
Cele mai apropiate aeroporturi:
Oradea, Arad, Timisoaara, Cluj-Napoca, Sibiu,Bucuresti.
Retele de telefonie fixa si GSM:
Romtelecom, Orange, Vodafone, Zapp si Cosmote.
Internet-ul
functioneaza pe reteaua de telefonie Romtelecom si GSM.
Receptia radio TV
In comuna exista peste 53o televizoare si foarte multe
case dispun de antene parabolice pentru receptie tv
digitala.
Distribuirea presei
Presa este adusa in localitate pe baza de abonament,
neexistind puncte de desfacere a acesteia.
Servicii postale
Comuna dispune de trei oficii postale in localitatile
Ribita, Crisan si Dumbrava de Jos, care ofera servicii
specifice: coletarie, mesagerie, mandate, telegrame,
scrisori etc.
Relieful si structura geologica
Rocile cele mai vechi din fundament sunt adinc scufundate,
aparind rar la suprafata in zona nordica si in cea sudica,
in rest teritoriul este reprezentat prin sisturi cristaline,
roci intrusive si depozite sedimentare paleologice.
Teritoriul Comunei Ribita se afla
în zona VI seismica.
Cu circa 40 milioane de ani în urma, la sfârsitul
Jurasicului, teritoriul Barza-Brad era o zona marina
putin adânca, cu sedimente de calcare cenusii
recifale. Aceste sedimente se întâlnesc
azi rar datorita perioadelor ulterioare care au durat
pâna în Cretacicul superior.
Înca din antichitate si Evul Mediu, continuându-se
pâna astazi, în zona s-a remarcat o intensa
activitate miniera de extragere a metalelor pretioase,
în special a aurului, precum si extragerea carbunelui.
Zona
Barza, ca si cea mai mare parte a Muntilor Metaliferi,
sunt alcatuite din formatii bazice, construite într-un
bloc masiv, gros de mii de metri si întâlnite
atât la suprafata cât si în subteran.
Vulcanismul
din bazinul Brad este unul din importantele fenomene
manifestate în Neogen si care a durat câteva
milioane de ani. Vulcanii din zona Brad fac parte
dintr-o structura mai mare orientata NV-SE, care se
întinde pe o lungime de 56 km, de la Halmagiu
la Sacarâmb si o latime de aproape 12 km (din
P.U.G. Ribita). Tipurile aluvionare de zacaminte aurifere
se întâlnesc pe valea Crisului Alb.
Pentru zona de lunca se constata o stratificatie caracteristica
depozitelor de virste cuaternare alcatuite din depuneri
aluvionare de nisip, pietris si bolovanis, in proportii
variabile, din depuneri fine prafoase, argiloase,
nisipoase si asezate toate peste un fundament alcatuit
din roci eruptive, depozite cretacice etc.
Solurile de pe teritoriul comunei se incadreaza in
zona solurilor aluvionare in partea de sud si a celor
brune de padure si podzolice in partea de nord.
In zona de lunca si terase joase ale Crisului Alb,
se intilnesc zone aluvionare relativ sarace in substante
favorabile agriculturii.
Solurile brune de padure si podzolice se intilnesc
la nord si se caracterizeaza printr-o fertilitate
moderata ce favorizind pasunile si pomicultura.
Pe teritoriul comunei Ribita gasim
un relief complex, cu altitudini cuprinse intre 26o
m (in Lunca Crisului) si 95o m (la poalele Muntelui
Strimba). Culmile muntoase, domoale si usor accesibile,
la care se adauga numeroasele pesteri si chei,toate
acestea se constitue intr-un potential turistic ridicat.
Hidrologia
Reteaua hidrografica este bine reprezntata de vai
si piraie cu debit variabil pe timpul verii. Directia
generala de scurgere a apelor este spre Sud.
 Principalul
riu este Crisul Alb, care strabate comuna
in partea sudica, pe o distanta de 2,5 km.
Afluentii
mai importanti ai Crisului Alb sunt: Valea
Ribta cu afluentul Valea Ribicioarei, Valea Juncului,Valea
Uibaresti, la care se adauga afluenti mai mici: Valea
Mica (afluent al Vaii Ribicioara) si Valea Iancului
(afluent al Vaii Juncului).
Pe linga resursele de apa de suprafata, un volum important
este cantonat in subteran, fapt care si constituie
sursa principala de apa potabila a locuitorilor comunei.
Datorita acestui fapt, in Ribita 74% din gospodarii
au apa curenta, iar in satul Crisan 53%din gospodarii.
Clima:
Clima
este specifica dealurilor inalte, continental moderata.
Iernile sunt lungi, blinde, iar verile sunt cu temperaturi
si umiditate moderate.
•
Temperatura medie anuala este de cca.+9 grade C.
•
Cele mai scazute temperaturi se inregistreaza in luna
ianuarie (media –2 grade C )
•
Cele mai ridicate temperaturi se inregistreaza in
luna iulie (media +18 grade C )
•
Primele
zile de inghet apar la jumatatea lunii octombrie.
•
Ultimele
zile de inghet se inregistreaza in prima jumatate
a lunii aprilie.
In ultimii ani se constata o perturbare în succesiunea
anotimpurilor, tinzându-se la eliminarea toamnei
si a primaverii, precum si instalarera unor perioade
de seceta prelungita, perioade care alterneaza uneori
cu prelungite perioade de precipitatii.
Regimul pluviometric:
•
Media
anuala a precipitatiilor este de cca. 7oo mm
•
Cantitatile
cele mai ridicate de precipitatii se inregistreaza
in lunile mai- iunie.
•
Cele
mai scazute precipitatii se inregistreaza in lunile
ianuarie-februarie.
•
Numarul
mediu de zile senine pe an este de cca.1oo de zile.
•
Numarul
mediu de zile cu cer acoperit intr-un an este de 14o-16o
zile.
Regimul eolian:
•
Vinturile
dominante sunt cele dinspre N-V si V, neproducind
pagube, intensitatea lor fiind diminuata de dealuri.
•
Regimul eolian este normal, fara excese de intensitate
sau durata.
Vegetatia
Vegetatia din zona este determinata de natura solurilor,
conditiile de clima si relief, vegetatia fiind specifica
zonelor de deal si munte, predominind padurile de
foioase.
Suprafete mari de pasuni si finete au o diversitate
de ierburi cu valori nutritive ridicate, specifice
zonelor de deal si de munte.
In zonele impadurite se intilnesc: lupi, ursi, veverite,
jderi, dihori, nevastuici, vidre, caprioare, pisici
salbatice.
Desisul padurilor adaposteste de asemenea multe specii
de pasari: ulii, soimi, corbi, ciori, bufnite, huhurezi,
ciocanitori, privighetori, mierle, grauri, vrabii,
pitigoi, sticleti, pescarei, rate salbatice, berze,
fazani, potirnichi, rindunele, pupeze, cucul, codobatura,
ciocirlii, cotofene.
Silvicultura
Pe raza comunei Ribita padurile ocupa o suprafata
de 33oo ha, reprezentind 45,2% din totalul
suprafetei. Predomina padurile de foioase: fag, carpen,
diverse esente tari. Cea mai mare parte din aceste
paduri, apartine Ocolului Silvic, proprietarilor particulari,
Primariei Ribita si bisericii.
Localitati componente
Comuna Ribita are in componenta 6 sate.
 RIBITA.
Este satul de resedinta a comunei, situat
in S, S-V comunei, la confluenta Vaii Ribita (sau
a Bulzestiului) cu Crisul Alb. Altitudinea maxima
din satul Ribita – Dealul Cornetel (528 m ).
Accesul rutier este asigurat de DJ 76o. Baza economica
a satului o constituie agricultura si cresterea animalelor,
dar in ultima perioada creste ponderea celor care
lucreaza in industrie, comert, servicii etc.
•
Populatia
in decembrie 2011 era de 554 persoane.
•
Numarul
de locuinte 219: cu 448 camere de locuit
•
Monumente:
Biserica “ Sf. Nicolae “(sec.XIV ), ctitorie
a cnezilor Vladislav si Miclaus. Troita ridicata in
memoria taranilor participanti la Rascoala din 1784.
 CRISAN.
Amplasat in partea de S-E a comunei, la
2 km distanta de centrul acesteia. Este traversat
de DJ 76o care asgura legatura intre Ribita si Dumbrava
de Jos. Satul are gospodariile dispuse de-o parte
si de alta a Vaii Juncului, dar si pe vaile si dealurile
din jur. Altitudinea maxima de pe teritoriul satului
Crisan-Dealul Marului(563 m).
•
Populatia
in decembrie 2011 era de 435 persoane.
•
Numarul
de locuinte:175 ; camere de locuit: 378.
Satul Crisan prezinta un interes deosebit din punct
de vedere istoric si cultural, putind fi considerat
un sat istoric. Aici s-a nascut Gheorghe Crisan, cel
de-al treilea conducator al Rascoalei de la 1784 din
Transilvania, rascoala condusa de Horea, Closca si
Crisan. Un monument istoric deosebit este manastirea
Crisan (sec.XVI), care a functionat pina dupa Rascoala
lui Horea, fiind parasita in urma unei alunecari de
teren. Zidurile
vechii manastiri pot fi vazute si azi. Dupa disparitia
manastirii, credinciosii din sat si-au construit biserica
parohiala, ruinele acesteia fiind descoperite in urma
cu citiva ani, in urma sapaturilor arheologice. Intre
1846-1852 s-a construit actuala biserica. Un alt obiectiv
de interes este Casa memoriala Vlaicu Birna (1913-1999).
Tot in satul Crisan s-a nascut geologul Viorel Brana
(19o7-1998), autor a numeroase carti de specialitate.
Casa memoriala Crisan si bustul lui Crisan (opera
a sculptorului Marcel Olinescu), situate pe Valea
Goldestilor.
DUMBRAVA
DE JOS.
Amplasat in partea de E a comunei, la 16
km de centrul acesteia. Satul este de tip risipit
fiind strabatut de Valea Juncului, vale pe care nu
cu multi ani in urma functionau mori de apa si o presa
de ulei (se producea ulei de dovleac si nuca). Cele
mai inalte virfuri din Dumbrava de Jos sunt: Vf.Cocosului
(737 m) si Vf.Magura (765m). Profilul economic al
comunei - agricultura si cresterea vitelor.
•
Populatia
la 1 ian. 2oo6: 241 persoane.
•
Populatia
in decembrie 2011 era de: 185 persoane
•
Numar
de locuinte: 92.
•
Numar
de camere: 168.
•
Monumente:
Biserica “ Adormirea Maicii Domnului “
(sec.XIX)
DUMBRAVA
DE SUS - « sat turistic»
•
Populatia
in decembrie 2011 era de: 69 persoane
•
Numar
de locuinte: 46. Numar de camere: 101.
Satul este amplasat in partea de nord a comunei, la
22 km de centrul acesteia. Este un sat de tip risipit,
cu gospodarii grupate in cringuri. De la poalele dealurilor
din Dumbrava de Sus isi aduna izvoarele Valea Juncului.
Profilul economic al satului este agrar. Numarul populatiei
a scazut dramatic in ultimii ani. Daca in anul 1992
erau 143 de locuitori, la 1 ianuarie 2oo6 mai erau
doar 71 de persoane. Acum 3o-4o de ani, pe Valea Juncului
din Dumbrava de Sus, functionau 5 mori.
 RIBICIOARA
•
Populatia in decembrie 2011 era de: 48 persoane
•
Numar
de locuinte: 34. Numar de camere: 104.
Satul este situat in centrul comunei , la 6 km de
satul de resedinta. Legatura cu centrul de comuna
este asigurata de DC 9A. Localitatea este strabatuta
de Valea Ribicioara care curge pe directia N-S, avind
ca afluent Valea Mica. Dealul Grohot (617m) si Vf.
Coltului(7o7m) sunt cele mai mari inaltimi ale satului.
Profil agrar. Ca populatie este cel mai mic sat al
comunei - 56 locuitori la 1 ian. 2oo6 (in anul 1992
erau 72 de persoane). Pe Valea Ribicioarei functionau
doua mori, iar dintre mesteri, cel mai cunoscut a
fost Buda Solomon (rotar).
 UIBARESTI
•
Populatia
in decembrie 2011 era de: 75 persoane
•
Numar
de locuinte: 45. Numar de camere: 104.
Sat
situat in N-V comunei, la 6 km de centrul de resdinta.
Legatura satului Uibaresti cu Ribita se face pe DC9.Satul
este strabatut de Valea Ribitei, care curge pe directia
N-S.Valea Ribitei izvoraste de la poalele Muntelui
Gaina, dupa care stabate satele Bulzestii de Sus ,
Bulzestii de Jos, Grohot, Uibaresti si Ribita, unde
se varsa in riul Crisul Alb. Aceasta vale si-a fierastrauit
albia printre stincile calcaroase ale zonei , unde
pot fi admirate Chieile Uibarestilor si Podul de la
Grohot. Altitudinea maxima a satului Uibaresti-Vf.
Strejii(495m). Numarul populatiei a scazut de la 14o
locuitori in anul 1992, la 9o persoane in 1 ian. 2oo6.
In satul Uibaresti, pe Valea Ribitei odinioara erau
doua mori si instalatii tehnice taranesti, actionate
de apa (joagar, viltoare, moara ).
•
Obiective
turistice : Cheile Uibarestilor si Podul de la Grohot.
Toponimie
Ribita - toponimul provine probabil
de la numele unei cunoscute familii nobiliare, Ribicze
Ribicioara
- toponim derivat de la Ribita, la care s-a adaugat
sufixul diminutival - "oara".
Uibaresti
- numele satului provine de la numele de persoana
Uibariu.
Dumbrava
- dumbrava = padure tinara si nu prea deasa, padure
de stejar.
Juncu
– vechea denumire a satelor Dumbrava. Pina la
inceputul sec. XX exista un singur sat Juncu. Toponimul
provine de la apelativul "junc" - bou sau
taur tinar, nepus la jug.
Vaca - toponimul provine de la crescatorii
din vaci renumiti intr-o vreme
|
|
Varful Strimba - foto: Aurel CLES |
|
|
|
