POPULATIA COMUNEI SI FONDUL LOCATIV

• La 1 ianuarie 2015 populatia comunei Ribita era de 1246 locuitori.
Structura populatiei:
- Barbati: 616
- Femei: 630
- Populatie activa: 920

Evolutia populatiei comunei in perioada 1966-2011:
2825 locuitori 1966	2469 locuitori 1977	1845 locuitori 1992	1603 locutori 2002	1536 locuitori 2010	1363 locuitori 2011	1246 locuitori 2015
In 40 de ani populatia comunei Ribita a scazut cu 1462 de persoane.

Fondul Locativ

Comuna are 611 de locuinte, cu 1279 de camere, toate sunt proprietate particulara.
Cu exceptia a 10 locuinte care nu au curent electric, toate celelalte locuinte au instalatii electrice.
Peste 75% dintre locuintele comunei au fost construite dupa 1950.

Numar camere de locuit: 1361.
Suprafata totala a camerelor de locuit: 21.771mp.
Numar total de gospodarii: 578.

•  Productii / hectar in anul 2015

Zootehnia

• Productii

• Stane de oi
In comuna Ribita sunt trei stine de oi la Ribicioara, la Dumbrava de Sus si la Bulzul Tomnatecului (intre Dumbrava de Sus si Tomnatec ).

• Utilaje agricole si mijloace de transport

sus

POTENTIALUL ECONOMIC

Imediat dupa anul 1990, la fel ca in tot judetul, se inregistreaza un accentuat declin economic si in comuna Ribita, in principal datorita disponibilizarilor din minerit, domeniu in care lucrau majoritatea angajatilor din comuna.
In ultimii ani s-a produs o redresare economica prin aparitia unor firme privtizate pe teritoriul comunei sau in zona Brad, intre care se remarca Fabrica de volane – SC KEY SAFETY SRL - cu peste 1000 de angajati.

• Agenti economici

• Energia termica
In satele apartinatoare comunei Ribita nu exista sisteme centralizate de incalzire.
Incalzirea locuintelor se face individual cu sobe pe combustibil solid (lemn, carbune).
Peste 60 de familii au sisteme proprii de termoficare.
Pe langa gospodariile populatiei care beneficiaza de incalzire centrala, in sistem propriu, la aceasta data scolile din comuna si sediul Primariei Comunei Ribita detin centrale termice proprii.

• Gaze naturale
Nu exista un sistem de distribuire a gazului metan in satele de pe raza comunei.

• Alimentare cu apa
Nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa a satelor comunei. Aprovizionarea cu apa potabila se face local, prin fintini individuale sau captari de izvoare. Peste 80% dintre locuintele satelor comunei, au instalatii proprii de alimentare cu apa curenta.

• Canalizarea menajera
Nefiind realizata alimentarea cu apa printr-un sistem centralizat, canalizarea menajera se face doar la nivelul gospodariilor care au instalatii proprii de alimentare cu apa curenta.
Se afla in lucru:
- Proiectul "Canalizare menajera si statie de epurare în comuna Ribita" in valoare de 6.937,6609 mii lei.
- Proiectul "Sistem integrat de alimentare cu apa in comuna Ribita" in valoare de 6.993,087 mii lei.

• Canalizarea pluviala
Cursul riului Crisul Alb este regularizat si aproximativ 90% din Valea Ribitei.
Necesita amenajari Valea Juncului, cu prioritate in zona satului Crisan, de asemenea Valea Ribicioarei si Valea Ribitei.
S-a finalizat în acest an proiectul de regularizare a vaii Ribita pe o distanta de 2 km si a pârâului din centrul satului Crisan.
S-au intocmit proiecte de regularizare a vailor din satele Ribita si Crisan (Valea Juncului in zona Manastirii Crisan). In prezent se asteapta finantare de la bugetul de stat.

• Fondurile piscicole
Crisul Alb impreuna cu Valea Ribitei, Valea Juncului si Valea Ribicioarei alcatuiesc principalul fond piscicol. Dintre speciile de pesti: stiuca, scobari, clean, mreana, pastrav, porcusor, crap.
Pescarii:
Singura pescarie amenajata este cea de la Manastirea Crisan.

• Resurse melifere
Pe teritoriul comunei Ribita sunt bine reprezentate citeva resurse melifere importaante: salcim in satele Ribicioara, Ribita, Dumbrava de Jos si Dumbrava de Sus, flora spontana, ciresi salbatici, pomi fructiferi. In zona se practica stuparitul pastoral, la nivelul comunei exista 22 de apicultori care au peste 470 familii de albine.

• Alte resurse oferite de padure
Conditiile geografice si pedoclimatice sunt favorabile dezvoltarii in fondul forestier a unui numar mare de specii lemnoase si erbacee ale caror fructe sunt folosite indeosebi in alimentatie, pe piata interna si externa
Dintre aceste specii se intilnesc : murul, maciesul, cornul, paducelul, alunul, ciresul salbatic, porumbarul, afinul, marul paduret, par paduret, fragi, capsuni etc.
Plante medicinale : tei, salcim, paducel, soc, zmeuris, sunatoare, coada soricelului, menta salbatica, musetel, cimbrisor etc.
Ciuperci : galbiori, hribi, craite, iutari, bureti de prun, ghebe, pastrav de fag, riscovi etc.

• Varietatea resurselor naturale
Resursele naturale ofera posibilitatea dezvoltarii unor activitati si angajarea unui important numar de persoane in urmatoarele domenii de activitate:
- ferma de porci si abator
- fabrica de lapte si preparate din lapte
- instalatii de uscat fructe
- valorificare fructe de padure si plante medicinale
- ateliere de artizanat si arta populara traditionala
- ateliere pentru prelucrarea lemnului, confectionarea de mobilier ,timplarie etc
- amenajarea de pastravarii pe Valea Ribitei, Valea Ribicioarei si Valea Juncului.

sus