Prima
atestare documentara a localitatii Ribita dateaza
din anul 1369, prin documentul care
«ii confirma lui Neacsa Teodor, stapinirea
asupra satelor Ribita, Mesteacanul de Sus si
de Jos si Tertfala (Tebea ). Neacsa Teodor era
tatal cneazului Vladislav, viitorul ctitor al
bisericii de la Ribita. Acesta, in anul 14o4
este sanctionat cu pierderea mosiilor de catre
regele Sigismund de Luxemburg, « nota
infidelitas ». In acelasi an, fii lui
Matia, Vladislav si Miclaus, reprimesc mosiile,
drept multumire, probabil, incep constuctia
bisericii de la Ribita. La 1417 localitatea
Ribita apare in pisania din biserica «Sf,
Nicolae», monument de arhitectura de o
valoare exceptionala.
La 1439 sunt atestate satele Vaca( Crisan
), Juncu si Uibaresti. Referitor la
satul Junc, de remarcat este faptul ca initial
(pina la inceputul sec. XX) a fost doar un singur
sat cu acest nume, iar din anul 1964 numele
satelor Juncu de Sus si Juncu de Jos au fost
schimbate in Dumbrava de Sus si, respectiv,
Dumbrava de Jos. Satul Ribicioara este amintit
intr-un document din anul 1441.
|
Evenimente
Istorice
In Tara Zarandului, ca de altfel in intreaga
Transilvanie, s-au pastrat mult timp dupa cucerirea
acesteia de catre maghiari, institutii administrativ
teritoriale romanesti. La inceputul evului mediu,
documentele mentioneaza fara insa a ne da multe detalii,
existenta in cadrul comitatului Zarandului a opt districte
romanesti, din care sase sunt pomenite intr-o diploma
din 139o: Halmagiu, Capalna, Virfurile, Izvorul Crisului,
Araneag si Cladova.
La 14o4 este amintit districtul Crisului Alb, pentu
ca in 1441 sa fie mentionat si districtul Ribita (
districtus Ribicza ).
Districtele romanesti zarandene se bucurau de relativa
autonomie din punct de vedere militar si mai ales
judiciar. Uneori, obstile in frunte cu cnezii si voievozii
lor refuza indeplinirea unor obligatii feudale, invocind
vechile libertati.
•
In
urbariul Cetatii Siria din 1525 sunt amintite satele
Crisan si Ribicioara, cu familiile de iobagi care
faceau parte din marele domeniu al acesteia. In decursul
evului mediu satele comunei Ribita au trecut in proprietatea
diversilor stapini feudali, incepind cu acei cnezi
de Ribita, ctitori ai bisericii, Vladislav si Miclaus
si a succesorilor lor, nobilii din familiile Ribiczei
si Nemes.
•
Comuna
Ribita a fost teatrul unor importante evenimente in
timpul Rascolei taranilor romani de la 1784 din Transilvania,
de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan. Cel
de-al treilea conducator al rascoalei – Crisan
- s-a nascut in anul 1732, in satul Vaca, sat care
astazi ii poarta numele. Viitorul conducator al rascoalei
se numea Gheorghe Marcu, dar dupa ce s-a casatorit
in satul Carpinis (satul lui Closca), a primit supranumle
de Crisan, dupa locul sau de origine, de pe Crisul
Alb. In tinerete servise ca soldat in regimentul Gyulay,
fapt ce il va ajuta mult in timpul Rascoalei de la
1784, la aceasta adaugindu-se si calitatile sale,
Crisan fiind robust, energic, activ si curajos. Crisan
va fi cel care va contribui decisiv la declansarea
rascoalei.
•
In
ziua tirgului de la Brad din 28 octcmbrie 1784, Crisan
ascuns sub podul Crisului cheama pentru ziua de duminica
31 octombrie, ca fiecare sat sa tirmita cite trei
oameni la biserica din Mesteacan unde va veni Horea
cu importante porunci de la imparat. Taranii adunati
la Mesteacan hotarasc sa plece neintirziat spre Alba
Iulia, urmind ca in ziua urmatoare sa se intlneasca
la Curechiu. De aici din Mesteacan, o parte dintre
tarani au plecat spre Vaca, unde au stat peste noapte
.
•
Dupa
incidentul de la Curechiu din 1 noiembrie 1784, incident
care marcheaza inceputul rascoalei, taranii nu mai
pleaca spre Alba Iulia ci se intorc spre Brad atacind
curtile nobiliare din zona. Dupa ce au lovit crunt
nobilimea din Criscior, Brad si Mesteacan, taranii
au navalit in Ribita unde au cazut victime nu mai
putin 42 de suflete. Intre cei ucisi au fost mai multi
membrii ai familiei Ribiczei care se faceau vinovati
si pentru abuzurile savirsite in Ribita. Crisan a
avut un rol foarte important in desfasurarea evenimentelor
de la 1784, pentru indraznela de a se ridica la lupta
pentru dreptate si libertate, conducatorii rascoalei
au suferit supliciul cumplit al fringerii cu roata.
•
Cine a fost
Crisan? Crisan a fost
cel care a înscris iobagii din Criscior pentru
a intra în oastea împaratului, a purtat
la Balgrad documentele cu semnaturile iobagilor ce
vroiau sa se înscrie în oaste, iar mai
târziu devine conducatorul tuturor iobagilor
rasculati din Valea Crisului Alb. El va hotarî
toate miscarile trupelor de tarani rasculate, va rezolva
toate problemele aparute, si va purta tratativele
cu trimisul gubernial pentru pacificare, Ioan Piuariu-Molnar.
Alaturi de el au luptat multi iobagi din comuna, Toma
Buzdugan din Vaca fiind prietenul si omul de încredere
al lui Crisan.
Cete de iobagi din Mesteacan, Junc, Vaca, Ribicioara,
Uibaresti si Ribita, sub conducerea lui Crisan, în
data de 3 noiembrie au atacat curtile nobiliare de
la Ribita, ale lui Iosif Ribiczei.
Lupta dintre iobagi si nobilii adapostiti de zidurile
cladirii, a fost lunga si înversunata. Aici
si-au gasit sfârsitul sapte din iobagii participanti
la acest asediu. Nobilii au fost legati de catre rasculati,
si dusi în marginea Crisului unde au fost omorâti
si îngropati. La Ribita au fost ucisi 42 de
nobili, saptesprezece din familia Nemes, cinci din
familia Ribiczei, fostul notar al comitatului, Iosif
Madocsai si altii.
Rascoala a fost înabusita si dupa cum se stie,
Crisan se spânzura în celula. Trupul sau
va fi împartit în mai multe bucâti,
dintre care una a fost asezata la intersectia drumurilor
dintre Crisan si Ribita. În acest loc astazi
s-a înaltat o troita în memoria rasculatilor.
•
In
Revolutia de la 1848-1849 din Transilvania, de sub
conducerea lui Avram Iancu, locuitorii comunei Ribita
vor fi participanti activi. Astfel printre cei 13
romani masacrati in casele lor in zilele de 1o si
13 octombrie 1848 la Brad , figureaza si Cor Marisca
(32 de ani ) din satul Vaca, aflata in acele zile
la Brad. In replica la cele intimplate, in 26 octombrie
1848 romanii infuriati de cele intimplate, se vor
razbuna pe un grup de nobili si familiile lor (familiile
Brady si Kristory). Acest eveniment se produce in
locul numit Gura Vacii (intre Brad si Mesteacan),
taranii fiind condusi de Ion Itan, tribun de Ribita.
Rolul preotilor in istoria comunei
Un
rol de cea mai mare importanta in viata comunitatilor
din satele comunei, l-au jucat preotii. Astfel la
biserica « Sf.Nicolae » din Ribita, din
anul 1819 si pina dupa 192o, timp de peste un secol
se remarca preotii din familia Comsa. La biserica
din Ribicioara, intre anii 18oo-1847, preot a fost
Teodor Popa, dupa care va urma pina in anul 1866 fiul
sau Athanasie Popoviciu (care isi schimbase numele
). In 1867-1868 parohia Ribicioara se imparte in doua:
Ribicioara de Jos si Ribicioara de Sus. In Ribicioara
de Sus paroh va fi George Toma din Tomnatec, iar Ribicioara
de Jos ramine cu filiala Uibaresti. Dintre preotii
care au urmat pot fi amintiti Mihai Popoviciu, Ioan
Popoviciu si Ioan Toma. La biserica din Uibaresti,
primul preot amintit in documente este Avram Mateiu,
la 1784, anul Rascoalei lui Horea, Closca si Crisan.
Preotul Avram Mateiu a condus « loagarul »
din Tinutul Crisului, distrugind casele nobililor
maghiari din Ribita. La 1848 este numit ca preot in
Uibaresti, Petru Rosca nascut si locuitor din Uibaresti.
Doi ani mai tirziu la 185o, preot este Ioan Draia
din Tomnatec, iar dupa acesta, pina in 187o Mihai
Popoviciu din Baldovin, care era preot si la Ribicioara
de Jos.
Sigiile
satesti
Dupa Revolutia de la 1848-1849, in multe sate
din Transilvania apar sigilii satesti, cu legenda
in limba romana. Sigiliile satesti aparute la
1851, cu legenda in limba romana si simbol ales
de satul respectiv, a fost un prilej de manifestare
a tendintei de emancipare nationala. La 1854,
autoritatile incep actiunea de inlocuire a sigiliilor
in limba romana cu sigilii uniforme pentru toate
satele, in limba germana. Cu toate acestea,
satele din Tara Hategului si din Tara Zarandului
gasesc solutia pentru a pastra sigiliile in
limba romana. Dupa anul 188o insa, sigiliile
in limba romana vor fi retrase, fiind inlocuite
cu sigilii in limba maghiara. Satele si-au ales
simbolul pornind de la ceea ce avea specific
fiecare localitate de la ocupatii, traditii,
la legende, istorie, bogatii naturale. Satul
Ribita, prin marginea caruia trece riul Crisul
Alb avea ca simbol pe sigiliu pesti, satul Uibaresti
o sapa si un hirlet, satul Junc avea ca simbol
un vitel, iar satul Vaca evident o vaca.
sus
|
|