| |
SARBATOARE LOCALA « Omagiu lui Crisan »
Este cea mai cunoscuta manifestare cultural-artistica din
comuna.Se organizeaza in fiecare an la Casa memoriala Crisan,
in a doua parte a lunii octombrie. Are loc o ceremonie religioasa
si se depun coroane si jerbe de flori la Monumentul lui Crisan,
din fata Casei memoriale. Este vizitata Casa memoriala, dupa
care pe platoul din curtea Casei are loc o evocare a evenimentelor
de la 1784 si a personalitatii lui Crisan, iar in incheiere
este prezentat un spectacol artistic.
« Omagiu lui Crisan » este o adevarata sarbatoare
de suflet pentru toata Tara Zarandului.
OBICEIURI DE CRACIUN
Dintre obiceiuri, mai bine conservate sunt cele legate de
Sarbatoarea Craciunului, cand in toate satele se merge cu
colinda. Imediat dupa prinderea "Postului Craciunului",
baietii din satele comunei incep pregatirile pentru marea
sarbatoare a Nasterii Domnului. Tinerii isi aleg prin vot
secret un "primar mic" si un "primar mare"
si stabilesc casa unde vor avea "conacul" pe toata
perioada postului. Aici se intilnesc si pregatesc colindele
preluate din generatie in generatie. De remarcat existenta
unui mare numar de colinde cu tematica in primul rind religioasa
dar si laica. Cele religioase se refera la Nasterea Domnului,
izgonirea din rai, rastignirea lui Isus, sfirsitul lumii etc.
In colindele laice este vorba despre tineri si tinere de virsta
casatoriei, despre petitori, pastori, vinatori iscusiti si
chiar o varianta a Mioritei.
In satul Ribita exista doua grupuri de colindatori cu "Steaua"
(Craii) si cu "Turca". Grupul cu "Steaua"
este compus din tineri cu virste intre 10 –14 ani care
colinda in ajunul Craciunului si in ziua de Craciun pe la
casele gospodarilor. Grupul de colindatori cu "Turca"
este compus din tineri necasatoriti, care colinda pe la case
insotiti de un grup de muzicanti si o turca. Dupa ce tinerii
colinda, muzicantii incep sa cinte si baietii vor juca toate
femeile din casa gospodarului, indiferent de virsta.
Cele doua grupuri de colindatori pornesc in ajunul Craciunului,
pe la prinz,la inceput cei cu Steaua, urmati de cei cu Turca.
Ei vor colinda la casa preotului si a primarului, dupa care
vor incepe de la prima casa din sat. In dimineata de Craciun,
cele doua cete de colindatori vor colinda la biserica.
In
satul Crisan, pe linga colindatorii cu Steaua si Turca, se merge
si cu Viflaimul, iar in celelalte sate ale comunei merg doar
colidatorii cu Turca. A doua zi de Craciun, in toate satele
comunei are loc balul colindatorilor, la care participa intreaga
comunitate.
Colindatorii
erau "cinstiti" de catre gospodari, initial cu cirnati,
cozonac si tuica, daruri care erau adunate si carate in desagi
de catre o persoana numita "iapa". Astazi in general
colindatorii sunt cinstiti cu bani si tuica.
sus
OBICEIURI DE PASTI
Odata cu inceperea Postului Mare, copiii din comuna se organizau
pe cringuri si catune si isi instalau prin prunii din gradini
cite o toaca, pe care o bateau, cite 2-4 copii rotindu-se in
jurul ei. Uneori erau alungati din gradini deoarece se spunea
ca aceia care bat toaca au terminat slanina. Tot atunci incepea
si jocul cu mingea, denumit "lopta-n bita". Mingile
folosite erau confectionate din cirpe, iar cele mai valoroase
din piele, umplute cu par de la vite. Jocul era deosebit de
apreciat si se juca in 4, 6 sau 8 persoane, impartite in doua
grupe.
Un alt joc apreciat de tineri era cel denumit "tic mala",
la joc participind mai multe perechi formate dintr-o fata si
un baiat care se tineau de miini si un baiat fara pereche. Perechile
se desprindeau de miini si fugeau pentru a se intilni din nou.
Baiatul fara pereche trebuia sa prinda o fata inainte de refacerea
perechilor. De regula acest joc se desfasura in curtea bisericii.
In
fiecare seara de miercuri si vineri se participa la slujba de
denii de la biserica. In Joia Mare, piinea si vinul pentu Pasti
sunt introduse in altar si sfintite. Painea era facuta de o
femeie mai in virsta, vaduva. Vineri seara la biserica se cinta
Prohodul. Tinerii se string aici, la biserica, unde se impart
in ,,partide’’, fiecare grup la cite o strana. Prohodul
va fi cintat cite o strofa, alternativ, de catre cele doua grupuri.
Tot in postul de Pasti, baietii isi pregatesc carbid pentru
"a trage cu teava". Pentru noaptea de Inviere se grupeaza
pe catune, fiecare "echipa"’de baieti isi instaleaza
tabara pe unul din dealurile ce incojoara satul: Dupa Vie, Fata
satului, Virful Viii, Virful Taului. Pe toate aceste dealuri
sunt instalate, pe un suport de birne, cite 5-7 tevi pentru
puscat, fiind amenajata si o coliba pentru adapost in caz de
ploaie. Este aprins si un foc mare care va arde toata noaptea
de Inviere. Intre echipele de baieti este o adevarata concureta
"cine pusca mai mult si mai puternic". Fetele si femeile
au si ele preocuparile lor specifice,ele trebuind sa pregateasca
masa speciala pentru ziua de Pasti, cozonacii pentru parastase
si ouale impistrite. Astfel in Vinerea Mare, femeile se grupeaza
cite doua-trei, isi pregatesc instrumentele pentru impistrit
si incep lucrul de dimineata.
Impistrarea oualor
Procedeul
impistririi consta in desenarea cu ceara fierbinte a unor modele
pe oul fiert, cu instrumentul numit pistia. Modelele sunt geometrce,
florale, stele, sori, unelte agricole. Dupa desenare se coloreaza
desenul in diverse culori, care se acopera cu ceara, dupa care
oul se introduce in culoarea de fond. Dupa ce se usuca, oul
este incalzit si ceara stearsa, rezultind oul impistritat.
In ziua de Pasti, in cimitir, fetele ofera oua baietilor, pentru
a fi jucate la jocul de a doua zi. Tot in cimitir, in ziua de
Pasti, unde se aduna intreaga suflare a satului cu tuica si
cozonac, pentru a ridica parastase celor morti, copiii au un
joc in legatura cu ouale impistrite. Astfel un baiat tine un
ou intre degete, iar altul de la oarecare distanta arunca cu
un ban metalic spre ou pentru a-l lovi. Daca banul ramine infipt
in ou, cel care da cu banul ia oul, iar daca nu reuseste din
trei incercari sa sparga oul, cel care tine oul, ia banul.
La
RUSALII – preotul face o slujba de sfintire a
apei si impreuna cu credinciosii ies la o troita din sat, unde
se rostesc rugaciuni pentru rodnicia holdelor, pentru a fi ferite
de grindina, vijelii, seceta, omizi, lacuste, etc.
OBICEIURI ALE CICLULUI VIETII
 Dintre
obiceiurile legate de ciclul vietii – nastere, casatorie,
inmormintare-mare parte dintre acestea fie s-au pierdut, fie
s-au pastrat intr-o forma alterata.
Un obicei de inmormintare care s-a pastrat pina in zilele noastre
este "Cintecul bradului", cu profunde semnificatii
si simboluri pentru viata comunitatii. Acest ceremonial se intilneste
la tinerii morti si necasatoriti. Ceremonia incepe cu aducerea
bradului din padure de catre tineri, care cinta un anumit cintec.
Flacaii aduc bradul in curtea mortului, il curata de o parte
din crengi pentru "imprimurat"’. In timp ce
pregatesc bradul cu "primuri" colorate, "ciscaneie"
si "ciscaneute", camasi ale mortului, femeile cinta
Cintecul mortului
Pe drumul spre biserica, femeile cinta "bocetul de plecare",
iar la cimitir este cintat "bocetul de mort"’.
La biserica, bradul este infipt linga cruce, fiind un simbol
al celui mort, al continuitatii vietii si in cealalta dimensiune,
asa dupa cum bradul ramine mereu verde. De remarcat ca odinioara
obiceiul de imormintare "Cintecul bradului" se intilnea
si la tinerii casatoriti decedati.
sus
OBICEIURI CALENDARISTICE
•
31 decembrie •
In noaptea de Anul Nou, se fac calendare de ceapa, pentru a
stabili cum va fi anul care vine, secetos sau ploios.
• 5 ianuarie
• Fetele ajuneaza,
iar seara isi pun un fir de busuioc sub perna, din manunchiul
cu care preotul a stropit casa, pentru a-l visa pe viitorul
sot. In aceesi zi preotul merge din casa in casa cu Boboteaza.
• 6 ianuarie •
La biserica are loc, dupa Liturghie, sfintirea "aghiasmei
mari" care se va pastra peste an. In dimineata aceleiasi
zile, satenii obisnuiau sa faca baie in riul care strabate satul,
inainte de rasaritul Soarelui, pentru a fi feriti de boli tot
anul.
• 9
martie •
In ziua de 40 de sfinti, se aprind focuri la fiecare
casa, membrii familiei sarind peste acesta, focul avind un rol
purificator, indepartind duhurile rele, bolile, serpii atit
de la oameni cit si de la animale si holde. Cu o lopata de jar
se inconjoara casa, dar si acareturile din cadrul gospodariei.
• Sf. Toader •
Se fierbe griu care se prepara cu nuca macinata, miere
si stafide, acest obicei semnificind rodnicia holdelor de griu
in anul respectiv. Tot atunci, inainte de rasaritul Soarelui,
fetele trebuie sa se spele pe cap cu iedera si popelnic, pentu
a avea un par lung si frumos. Ele spun: "cozile fetelor,
cit cozile iepelor".
• 23
aprilie - Sf. Gheorghe •
La porti se pun ramuri verzi, iar fetele si baietii
se stopesc cu apa.
• Florii
• La biserica
se sfintesc ramuri inflorite de salcie, ramuri care se pun de
catre credinciosi in casa la icoane, la sura sau in alte locuri
din ograda, pentru a fi ferite de rau.
• 24 iunie – Sinziene
• Se impletesc
cununi de sinziene si trandafiri, care se pun la porti si la
troite.
• 30 noiembrie – Sf. Andrei
• Se posteste
pentru sanatatea animalelor si in aceasta zi, nu se folosesc
pieptenele, foarfecele, matura.
In satele comunei, cu prilejul hramului bisericilor
din localitatile respective, se organizeaza nedei, care sunt
adevarate sarbatori ale comunitatilor locale.
| Instrumentisti: |
Solisti
vocali |
| Manea
Voicu (Ribita ) - taragot |
Avram
Petru (Crisan) - taragot |
Minga
Marin (Ribita) |
| Dobircau
Gabriel (Ribita) - taragot |
Lupea
Ioan (Crisan) - acordeon |
Rusu
Mircea (Crisan) |
| Lup
Voicu (Crisan) - acordeon |
Faur
Petru (Dumbrava de Jos) - saxofon |
Formatia
de dansuri de femei din satul Crisan |
| Birna
Tanase (Crisan) - saxofon |
Mates
Moise (Dumbrava de Sus) - clarinet |
|
| Avram
Ioan (Crisan) - taragot |
Iezan
Ioachim (Ribita) - baterie |
|
| Mihaiesc
Ioan (Uibaresti) - taragot |
Dobircau
Daniel (Ribita) - baterie |
|
| Mihaiesc
Adrian (Uibaresti) - taragot si saxofon |
Bexa
Florea (Crisan) - baterie |
|
sus |
 |
Ceremonie
religioasa
in cadrul actiunii
"Omagiul lui Crisan" |
|
Participanti
la
"Omagiul lui Crisan" |
|
Copii
cu vifleiemul
in biserica |
|
Steuasi
(Craii)
in biserica |
|
| Steuasi
(Craii) |
|
Aspect
din spectacolul
"Praznic luminos" |
|
Aspect
din spectacolul
"Praznic luminos" |
|
Aspect
din spectacolul
"Praznic luminos" |
|
| Noaptea
Invierii |
•
Colinde
locale
•
Manastirea
Crisan |
|
