TRADITII SI OBICEIURI POPULARE DE SARBATORI
 

SARBATOARE LOCALA « Omagiu lui Crisan »

Este cea mai cunoscuta manifestare cultural-artistica din comuna.Se organizeaza in fiecare an la Casa memoriala Crisan, in a doua parte a lunii octombrie. Are loc o ceremonie religioasa si se depun coroane si jerbe de flori la Monumentul lui Crisan, din fata Casei memoriale. Este vizitata Casa memoriala, dupa care pe platoul din curtea Casei are loc o evocare a evenimentelor de la 1784 si a personalitatii lui Crisan, iar in incheiere este prezentat un spectacol artistic.
« Omagiu lui Crisan » este o adevarata sarbatoare de suflet pentru toata Tara Zarandului.

OBICEIURI DE CRACIUN
Dintre obiceiuri, mai bine conservate sunt cele legate de Sarbatoarea Craciunului, cand in toate satele se merge cu colinda. Imediat dupa prinderea "Postului Craciunului", baietii din satele comunei incep pregatirile pentru marea sarbatoare a Nasterii Domnului. Tinerii isi aleg prin vot secret un "primar mic" si un "primar mare" si stabilesc casa unde vor avea "conacul" pe toata perioada postului. Aici se intilnesc si pregatesc colindele preluate din generatie in generatie. De remarcat existenta unui mare numar de colinde cu tematica in primul rind religioasa dar si laica. Cele religioase se refera la Nasterea Domnului, izgonirea din rai, rastignirea lui Isus, sfirsitul lumii etc. In colindele laice este vorba despre tineri si tinere de virsta casatoriei, despre petitori, pastori, vinatori iscusiti si chiar o varianta a Mioritei.
In satul Ribita exista doua grupuri de colindatori cu "Steaua" (Craii) si cu "Turca". Grupul cu "Steaua" este compus din tineri cu virste intre 10 –14 ani care colinda in ajunul Craciunului si in ziua de Craciun pe la casele gospodarilor. Grupul de colindatori cu "Turca" este compus din tineri necasatoriti, care colinda pe la case insotiti de un grup de muzicanti si o turca. Dupa ce tinerii colinda, muzicantii incep sa cinte si baietii vor juca toate femeile din casa gospodarului, indiferent de virsta.
Cele doua grupuri de colindatori pornesc in ajunul Craciunului, pe la prinz,la inceput cei cu Steaua, urmati de cei cu Turca. Ei vor colinda la casa preotului si a primarului, dupa care vor incepe de la prima casa din sat. In dimineata de Craciun, cele doua cete de colindatori vor colinda la biserica.
In satul Crisan, pe linga colindatorii cu Steaua si Turca, se merge si cu Viflaimul, iar in celelalte sate ale comunei merg doar colidatorii cu Turca. A doua zi de Craciun, in toate satele comunei are loc balul colindatorilor, la care participa intreaga comunitate.
Colindatorii erau "cinstiti" de catre gospodari, initial cu cirnati, cozonac si tuica, daruri care erau adunate si carate in desagi de catre o persoana numita "iapa". Astazi in general colindatorii sunt cinstiti cu bani si tuica.

sus


OBICEIURI DE PASTI
Odata cu inceperea Postului Mare, copiii din comuna se organizau pe cringuri si catune si isi instalau prin prunii din gradini cite o toaca, pe care o bateau, cite 2-4 copii rotindu-se in jurul ei. Uneori erau alungati din gradini deoarece se spunea ca aceia care bat toaca au terminat slanina. Tot atunci incepea si jocul cu mingea, denumit "lopta-n bita". Mingile folosite erau confectionate din cirpe, iar cele mai valoroase din piele, umplute cu par de la vite. Jocul era deosebit de apreciat si se juca in 4, 6 sau 8 persoane, impartite in doua grupe.

Un alt joc apreciat de tineri era cel denumit "tic mala"
, la joc participind mai multe perechi formate dintr-o fata si un baiat care se tineau de miini si un baiat fara pereche. Perechile se desprindeau de miini si fugeau pentru a se intilni din nou. Baiatul fara pereche trebuia sa prinda o fata inainte de refacerea perechilor. De regula acest joc se desfasura in curtea bisericii.
In fiecare seara de miercuri si vineri se participa la slujba de denii de la biserica. In Joia Mare, piinea si vinul pentu Pasti sunt introduse in altar si sfintite. Painea era facuta de o femeie mai in virsta, vaduva. Vineri seara la biserica se cinta Prohodul. Tinerii se string aici, la biserica, unde se impart in ,,partide’’, fiecare grup la cite o strana. Prohodul va fi cintat cite o strofa, alternativ, de catre cele doua grupuri. Tot in postul de Pasti, baietii isi pregatesc carbid pentru "a trage cu teava". Pentru noaptea de Inviere se grupeaza pe catune, fiecare "echipa"’de baieti isi instaleaza tabara pe unul din dealurile ce incojoara satul: Dupa Vie, Fata satului, Virful Viii, Virful Taului. Pe toate aceste dealuri sunt instalate, pe un suport de birne, cite 5-7 tevi pentru puscat, fiind amenajata si o coliba pentru adapost in caz de ploaie. Este aprins si un foc mare care va arde toata noaptea de Inviere. Intre echipele de baieti este o adevarata concureta "cine pusca mai mult si mai puternic". Fetele si femeile au si ele preocuparile lor specifice,ele trebuind sa pregateasca masa speciala pentru ziua de Pasti, cozonacii pentru parastase si ouale impistrite. Astfel in Vinerea Mare, femeile se grupeaza cite doua-trei, isi pregatesc instrumentele pentru impistrit si incep lucrul de dimineata.

Impistrarea oualor

Procedeul impistririi consta in desenarea cu ceara fierbinte a unor modele pe oul fiert, cu instrumentul numit pistia. Modelele sunt geometrce, florale, stele, sori, unelte agricole. Dupa desenare se coloreaza desenul in diverse culori, care se acopera cu ceara, dupa care oul se introduce in culoarea de fond. Dupa ce se usuca, oul este incalzit si ceara stearsa, rezultind oul impistritat.

Foto Aurel Cles
In ziua de Pasti, in cimitir, fetele ofera oua baietilor, pentru a fi jucate la jocul de a doua zi. Tot in cimitir, in ziua de Pasti, unde se aduna intreaga suflare a satului cu tuica si cozonac, pentru a ridica parastase celor morti, copiii au un joc in legatura cu ouale impistrite. Astfel un baiat tine un ou intre degete, iar altul de la oarecare distanta arunca cu un ban metalic spre ou pentru a-l lovi. Daca banul ramine infipt in ou, cel care da cu banul ia oul, iar daca nu reuseste din trei incercari sa sparga oul, cel care tine oul, ia banul. La RUSALII – preotul face o slujba de sfintire a apei si impreuna cu credinciosii ies la o troita din sat, unde se rostesc rugaciuni pentru rodnicia holdelor, pentru a fi ferite de grindina, vijelii, seceta, omizi, lacuste, etc.

OBICEIURI ALE CICLULUI VIETII

Dintre obiceiurile legate de ciclul vietii – nastere, casatorie, inmormintare-mare parte dintre acestea fie s-au pierdut, fie s-au pastrat intr-o forma alterata.
Un obicei de inmormintare care s-a pastrat pina in zilele noastre este "Cintecul bradului", cu profunde semnificatii si simboluri pentru viata comunitatii. Acest ceremonial se intilneste la tinerii morti si necasatoriti. Ceremonia incepe cu aducerea bradului din padure de catre tineri, care cinta un anumit cintec. Flacaii aduc bradul in curtea mortului, il curata de o parte din crengi pentru "imprimurat"’. In timp ce pregatesc bradul cu "primuri" colorate, "ciscaneie" si "ciscaneute", camasi ale mortului, femeile cinta Cintecul mortului
Pe drumul spre biserica, femeile cinta "bocetul de plecare", iar la cimitir este cintat "bocetul de mort"’. La biserica, bradul este infipt linga cruce, fiind un simbol al celui mort, al continuitatii vietii si in cealalta dimensiune, asa dupa cum bradul ramine mereu verde. De remarcat ca odinioara obiceiul de imormintare "Cintecul bradului" se intilnea si la tinerii casatoriti decedati.


sus


OBICEIURI CALENDARISTICE


31 decembrie In noaptea de Anul Nou, se fac calendare de ceapa, pentru a stabili cum va fi anul care vine, secetos sau ploios.


5 ianuarie Fetele ajuneaza, iar seara isi pun un fir de busuioc sub perna, din manunchiul cu care preotul a stropit casa, pentru a-l visa pe viitorul sot. In aceesi zi preotul merge din casa in casa cu Boboteaza.


6 ianuarie La biserica are loc, dupa Liturghie, sfintirea "aghiasmei mari" care se va pastra peste an. In dimineata aceleiasi zile, satenii obisnuiau sa faca baie in riul care strabate satul, inainte de rasaritul Soarelui, pentru a fi feriti de boli tot anul.

9 martie In ziua de 40 de sfinti, se aprind focuri la fiecare casa, membrii familiei sarind peste acesta, focul avind un rol purificator, indepartind duhurile rele, bolile, serpii atit de la oameni cit si de la animale si holde. Cu o lopata de jar se inconjoara casa, dar si acareturile din cadrul gospodariei.


Sf. Toader
Se fierbe griu care se prepara cu nuca macinata, miere si stafide, acest obicei semnificind rodnicia holdelor de griu in anul respectiv. Tot atunci, inainte de rasaritul Soarelui, fetele trebuie sa se spele pe cap cu iedera si popelnic, pentu a avea un par lung si frumos. Ele spun: "cozile fetelor, cit cozile iepelor".

23 aprilie - Sf. Gheorghe La porti se pun ramuri verzi, iar fetele si baietii se stopesc cu apa.

Florii La biserica se sfintesc ramuri inflorite de salcie, ramuri care se pun de catre credinciosi in casa la icoane, la sura sau in alte locuri din ograda, pentru a fi ferite de rau.

24 iunie – Sinziene Se impletesc cununi de sinziene si trandafiri, care se pun la porti si la troite.


30 noiembrie – Sf. Andrei Se posteste pentru sanatatea animalelor si in aceasta zi, nu se folosesc pieptenele, foarfecele, matura.


In satele comunei, cu prilejul hramului bisericilor din localitatile respective, se organizeaza nedei, care sunt adevarate sarbatori ale comunitatilor locale.
 
Instrumentisti: Solisti vocali
Manea Voicu (Ribita ) - taragot Avram Petru (Crisan) - taragot

Minga Marin (Ribita)

Dobircau Gabriel (Ribita) - taragot Lupea Ioan (Crisan) - acordeon Rusu Mircea (Crisan)
Lup Voicu (Crisan) - acordeon Faur Petru (Dumbrava de Jos) - saxofon Formatia de dansuri de femei din satul Crisan
Birna Tanase (Crisan) - saxofon Mates Moise (Dumbrava de Sus) - clarinet  
Avram Ioan (Crisan) - taragot Iezan Ioachim (Ribita) - baterie  
Mihaiesc Ioan (Uibaresti) - taragot Dobircau Daniel (Ribita) - baterie  
Mihaiesc Adrian (Uibaresti) - taragot si saxofon Bexa Florea (Crisan) - baterie  

sus
Ceremonie religioasa
in cadrul actiunii
"Omagiul lui Crisan"
Participanti la
"Omagiul lui Crisan"
Copii cu vifleiemul
in biserica
Steuasi (Craii)
in biserica
Steuasi (Craii)
Aspect din spectacolul
"Praznic luminos"
Aspect din spectacolul
"Praznic luminos"
Aspect din spectacolul
"Praznic luminos"
Noaptea Invierii



Colinde locale

Manastirea Crisan